Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare

Posted on Updated on

Pot spune că am încheiat cu bine anul, fiindcă oricum ne mai despart câteva zile (de altfel pline de sărbătoare) de anul 2010, un an pe care cu toţii îl aşteptăm cu nerăbdare, în speranţa că astfel vom avea parte de unul mult mai bun. Pentru anul acesta am făcut, chiar mai mult decât mi-aş fi închipuit că voi reuşi: am scris, am apărut în presa scrisă, la televiziunea şi radioul locale. E tot ce mi-aş fi putut dorit! Le mulţumesc celor care m-au sprijinit şi astfel am ajuns aici. Mă bucur mult de ceea ce a rezultat în articolul din Adevărul de Seară.

Şi că tot vine vorba de entuziasm, şi aici aşa adăuga şi foarte multe clişee (pentru că vorba vine şi eu am tendinţa să le folosesc foarte des), am primit în dar, chiar de 1 decembrie, o carte, de altfel promovată intens de un radio naţional. Am citit-o aseară şi cu această ocazie sper să reuşesc să îmi înfrânez această tendinţă de a folosi expresii precum “Speranţa moare ultima”, “Viaţa merge înainte” şi altele.

Cartea despre care vorbesc se intitulează “Dintre sute de clişee. Aşchii dintr-o limbă tare” de Radu Paraschivescu. Cartea este proaspăt scoasă pe piaţa şi e numai bună de citit şi luat aminte. O recomand cu multă căldură şi cu siguranţă va fi elementul cu care mă voi prezenta la evenimentul “Schimb de cărţi” al acestei luni, ce va avea loc duminică, 13 decembrie 2009, de la ora 15.00 la Cassa del Cafe de pe strada Vasile Alecsandri.

De pe site-ul Humanitas, o descriere a cărţii:

Fiecare luptă cum poate împotriva limbii în care se exprimă. Unul foloseşte anacolutul, altul pleonasmul. Unul vorbeşte „ca şi politician“, altul evocă filmele „care le-a văzut“. Printre formele rezistente de dispreţ la adresa limbii se numără însă şi clişeul, exprimarea şablonardă, platitudinea fioroasă. Rar ţi-e dat să deschizi un ziar şi să nu găseşti formule bătătorite până la nevroză. Puţini sunt cei care apar la televizor şi nu te îndeamnă să-ţi pliezi urechile. Până şi copertele de carte au devenit spaţii ale exprimării clişeizate. Un discurs bont pentru un public lobotomizat – iată reţeta succesului. O lume de plastic nu se poate simţi împlinită decât folosind o (nouă) limbă de lemn. Aşa stând lucrurile, Dintre sute de clişee este rezultatul unei exasperări care nu mai poate fi ţinută sub control. Radu Paraschivescu adună câteva zeci de clişee şi le supune tratamentului ironic. Cartea lui e un minidicţionar comentat de locuri comune, un bobârnac peste nasul celor care trec prin viaţă murmurând „Viaţa merge înainte“, „Speranţa moare ultima“ sau „Balonul e rotund“.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s