E complicat

Regret. A trecut deja o săptămână de la ultima postare, timp în care s-au întâmplat multe. Nu, nu am dispărut pe Marte, spre necazul multora, ci mi-am văzut în continuare de viaţa mea, departe de ochii curioşilor. Şi a fost … bine, relativ.

Nu am scris de o săptămână şi nu pentru că nu aveam despre ce să scriu, ci pentru că nu aveam starea necesară, dar nici inspiraţia pentru a scrie măcar un post. Preţ de câteva zile mi-am neglijat blogul, urmărindu-i însă evoluţia. Şi a fost una bună, totuşi.

În decursul unei săptămâni se pot întâmpla o mulţime de lucruri: se nasc copii, alţii se căsătoresc, iar alţii îşi iau rămas bun de la lumea viiilor. Azi poţi fi un mare preşedinte, mâine rămâi doar în amintirea oamenilor. E cumplit ce s-a întâmplat în Polonia. E durerea unei ţări. Iar noi, indiferent de naţie, trebuie să fim alături de ei. Dar, mai presus de toate acestea, când durerea despărţirii de cineva drag îţi este foarte apropiată, este şi mai trist …

Revenind însă la lucruri omeneşti, există şi lucruri mai bune. Mi-am primit tricoul cu caricatura mea  şi am scos sticky postul cu campania organizată de VINsiEU care cică s-a încheiat deja. În plus, am apucat să vad la Hollywood Multiplex, două filme bune: “Teleportaţi în adolescenţă” (o comedie savuroasă despre cum să te întorci în timp şi să poţi să îţi schimbi viitorul) 

şi “Este foarte complicat” (despre doi oameni divorţaţi, care după 10 ani realizează că încă se mai iubesc şi vor să îşi petreacă restul vieţii, cu adevărat, împreună. În rolurile principale: Meryl Streep şi Alec Baldwin).

Eu cred că merită văzute, şi atunci, timp de câteva ore să poţi uita de clipele grele …