Încălcarea drepturilor omului în contextul crizei economice mondiale

[articol publicat în nr. 16 al revistei AEPADO din Bucureşti]

În contextul crizei economice cu care se confruntă atât România, cât şi lumea întreagă, angajatorii devin preocupaţi, mai mult decât niciodată, de soarta afacerii lor, şi ca atare uită de oricare din drepturile pe care le au angajaţii lor, incluzând aici şi drepturile lor salariale. La rândul lor, angajaţii fac tot ce le stă în putinţă pentru a-şi păstra locul de muncă chiar şi cu preţul sănătăţii sau, mai grav, al vieţii lor. Apar din ce în ce mai mult cazuri de decese provocate tocmai de stresul excesiv, de orele suplimentare, de grija zilei de mâine sau a pierderii locului de muncă.  În plus, cei care sunt în căutarea unui post, ar face tot ce le stă în putinţă pentru a-şi câstiga existenţa, chiar dacă asta ar însemna o mulţime de compromisuri.

Se spune că, în general, criza scoate tot ce este mai bun din oameni. Angajatorii profită pe seama acestei situaţii, in sensul in care angajeaza mana de munca de foarte buna calitate, pe bani putini si mai mult, ii folosesc in diverse scopuri mult peste cele prevazute in fisa postului. Si toate acestea, pentru reducerea costurilor si eficienta maxima. Dar cum oamenii cauta orice oportunitate de a-si castiga existenta, „vanzandu-se” mult sub valoarea lor, vor accepta orice alternativa ce le este oferita. Desigur, aici intervin compromisurile si adesea, frustrarile.

Volumul de munca a crescut, salariile au ramas aceleasi

Oamenii, din dorinta disperata de a-si plati toate darile aferente sau a-si intretine familia, sunt nevoiti sa munceasca mult peste puterea lor, si ca atare cazurile nefericite nu mai inceteaza sa apara.

Se trec cu vederea peste o multime de aspecte, peste o sumedenie de drepturi pe care teoretic le detinem, doar pentru ca trebuie sa ne conformam cerintelor angajatorilor nostri, fara sa mai gandim prea mult la consecintele nefaste ale deciziilor noastre. Fie te multumesti cu ceea ce ti se da si implicit cu orele suplimentare neplatite, fie vei fi nevoit sa iti cauti un alt loc de munca (poate si mai prost platit sau in conditii mult mai grele), fie, mai rau, treci in somaj. Alte posibilitati nu prea exista in contextul actual. In consecinta, volumul de munca a crescut, dar salariile au ramas aceleasi, ba mai mult, in unele cazuri chiar s-au diminuat.

Si date fiind toate aceste situatii, aici teoretic intra drepturile omului care din pacate se fac tot mai putin simtite. Ele exista in teorie, dar in practica lipsesc cu desavarsire. Dreptul la o viata sanatoasa, la un program care nu depaseste 8 ore de munca sau in cazul in care numarul de ore lucrate intr-o zi depaseste aceasta valoare, acestea sa fie platite corespunzator, dreptul la libera exprimare, dreptul la odihna si multe altele. Problema este ca acestea sunt uitate, pe drum.

O mare problema: somajul

Partea proasta este ca, orice am face, situatia nu este deloc roz. Aici intervin si alte probleme precum ar fi rata somajului, care a crescut simtitor in ultimii ani, astfel ca numarul persoanelor in cautarea unui loc de munca a crescut implicit. Oamenii apeleaza la tot felul de metode disperate pentru a-si asigura un trai decent. Cu putin noroc, inca exista diverse surse prin care ar putea ajunge la un post care sa le asigure aceste dezideratii.

In acest sens, exista Bursa Locurilor de Munca organizata, an de an, la nivel national, cu sprijinul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Sigur ca a fost un prilej foarte bun pentru a-i aduna, intr-un singur loc, pe aceia care cauta un job sau vor sa isi gaseasca unul mai bun.

In asemenea conditii aflam si ce spun specialistii in resurse umane atunci cand vine vorba despre recrutari. Acestia sustin ca se cauta cu precadere persoane, dar in special tineri, cu o experienta in piata muncii de cel putin un an de zile, in timp ce tocmai cei care nu isi gasesc de lucru sunt cei care au mai putina trecere in fata angajatorilor. Printre domeniile care au cea mai mare cautare se numara: IT, finante, banci sau domenii conexe acestora. Tot acestea par a fi si cele mai solicitante in contextul actual. Din nou, drepturile ne sunt incalcate.

Ce este si mai trist este faptul ca numarul mare al absolventilor care ies de pe bancile scolii, de la an la an, a crescut vertiginos, si din nefericire, un absolvent de facultate nu inseamna neaparat un proaspat angajat. Si atunci, adesea, survine intrebarea: cat de mult mai conteaza studiile aprofundate, respectiv experienta de munca dobandita in timp, in contextul situatiei date? Si ce este cel mai grav este faptul ca pentru multi tineri, dreptul la educatie este restrans din foarte multe motive, principale ar fi cele financiare. Si ne miram atunci ca avem studenti, care ies pe banda, si care nu au nici cele mai elementare notiuni din domeniul absolvit. Totusi, exista si exemple fericite de absolventi de facultate a caror experienta dobandita pe piata muncii, in timpul anilor de studentie sau in cadrul organizatiilor non-guvernamentale, constituie un avantaj in procesul de angajare. In absenta acestor ipoteze, angajarea lor devine scazuta sau chiar imposibila, cu atat mai mult in situatia data.

Rezultatul nemultumirilor: proteste in plina strada

Toate ca toate, dar totul are o limita. Oricat de multe compromisuri am fi dispusi sa facem, la un moment dat nu mai putem indura. Efectul acestor nemultumiri poate conduce la proteste in masa.  Si asta cu atat mai mult cu cat noile masuri impuse de guvern, ar putea avea ca efect si mai multe proteste de strada.

Un caz concret este cel al Zilei de 1 Mai, considerata o sarbatoare dedicata celor ce muncesc devine, si care brusc, in acest an, s-a transformat intr-un mars de protest impotriva actualului guvern si masurilor drastice care sunt luate de catre stat pentru a reduce costurile, prin disponibilizarea angajatilor de la stat, respectiv diminuarea salariile bugetarilor, a pensionarilor, si a subventiilor. Insa, nu aceasta este neaparat rezolvarea buna a lucrurilor. Dar orbiti fiind de tot ceea ce ei considera a fi economie, guvernantii iau decizii pripite fara a se gandi deloc la consecintele nefaste ale acestora. Asa se face ca totul se indreapta spre mari proteste.

Concluzii

Criza a afectat cumplit intreaga lume, si implicit tara noastra. Totul a condus spre multe alte probleme, spre drepturi incalcate, spre manifestari de strada. Ceea ce mai putem face pentru moment este sa asteptam si sa ne rugam ca o minune ne mai poate salva si readuce pe fagasul cel bun. Insa pana atunci, trebuie sa privim lucrurile increzatori si sa facem in asa fel incat sa trecem peste toate cu multa intelepciune.