În această seară, după multele în care nu am mai scris pe blog, am fost onorată de a fi recenzor de carte. Invitată de Editura Arca la o lansare de carte, pentru a vorbi despre aceea, am spus DA fără să stau prea mult pe gânduri. Ba mai mult am vorbit despre acel volum. Cartea poartă numele de ”Similitudini” și îi aparține autorului Ștefan Lazăr. Dar mai bine vă las cu recenzia.
”<<Nu mai sunt demult al acestei lumi, sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup – mă aflu printre lucrurile esențiale – Constantin Brâncuși>>. Așa debutează volumulul cu titlul “Similitudini” al domnului Ștefan Lazăr, ”flăcăul de pe Crișuri”, cuminte, sârguincios, onest, prietenos, iubitor de pace și liniște, crescut de părinți înțelepți, respectuos, astfel spus – purtat la vreme și la școală și la biserică” – așa cum frumos îl descris dl. Mircea Bradu pe coperta verso a acestei cărți, de altfel una plină de cugetări literare sau adevărate bijuterii de viață.
Volumul este o continuare a primul său volum, intitulat ”Gânduri”, însă spre deosebire de acela, ”Similitudini” ne duce cu gândul spre și mai multe arii ale vieții noastre, spre unele valori de care câteodată ne agățăm cu tot dinadinsul, spre iubire vs ură, spre fericire vs tristețe …
Pentru a-i acorda o atenție cu totul și cu totul deosebită, autorul consideră potrivit a o dedica soției sale, precum și celor 3 copii ai lor: Ștefan jr, Cristian și Cristina – Gabriela.
Încă de la începutul lecturii, atenția și curiozitatea mi-au fost bine captate și chiar m-am regăsit în foarte multe dintre gândurile dumnealui, unele dintre ele încercând să le memorez, pe altele să le notez, iar pe altele să le folosesc atunci când în viață mă voi lovi din nou de ele.
– ”Copilăria este unicul dar pe care nu-l putem pierde niciodată”
– ”Invidia este umbra geloziei”
– ”Dragostea e steaua pe care nu o poți obliga la o strălucire eternă”.
– ”Soarele răsare și în criză”
– ”Pacea interioară echivalează orice avere”
– ”Trecutul e atingerea rece a lumii de ieri”
Urmează la un moment dat, pe la mijlocul cărții, un pasaj ce denotă foarte mult optimist al dl Lazăr și sună
în felul următor:
”Tu vezi cușca, eu ușa.
Tu vezi moartea, eu viața de apoi.
Tu vezi cenușa, eu pasărea.
Tu vezi banul, eu fericirea fără el.
Tu vezi războiul, eu pacea.
Tu vezi tinerețea, eu văd inocența.
Tu vezi casa, eu văd lumea”.
Mai apoi revine la alte gânduri pline de suflet:
– ”Dacă vrei fericire, însemânțeaz-o”
– ”Cel mai bun leac contra mâniei e să numeri până la 10.
– ”Nu te teme a spune Iartă-mă”
– ”Viața frumoasă e ca atmosfera curată”
Și încheie cu ”mă opresc să nu fie prea mult”.
Cu alte cuvinte, cartea este un șir de gânduri care vorbesc despre aspecte ale vieții noastre, de cele mai multe ori privite cu foarte mult optimism, unele din ele făcând referiri directe, altele prin metafore/figuri de stil.
Personal a fost o reală plăcere să străbat, pas de pas, aceste motto-uri, să învăț să privesc cu mai mult optimism diverse fapte din viața noastră.
În final, aș dori să îl felicit pe dl Ștefan Lazăr pentru un volum plin de idei inspiraționale, pentru ”Similitudini”, pe care îl recomand cu mare drag și … aștept noi volume”.
EFEMERIDE 