30 … şi tot ce e mai bun abia acum vine

Posted on

Cândva, poate demult şi totuşi nu foarte departe de azi, aveam tendinţa de a trăi în trecut. De a rememora la nesfârşit clipe frumoase din trecut şi cumva de a le retrăi în prezent, fără parcă a-mi trăi prezentul.

Însă timpul şi experienţele vieţii m-au transformat într-o persoană mai realistă şi mai puţin visătoare, iar a trăi în trecut a devenit a trăi în prezent şi a face planuri pentru viitor.

S231-30th-500x500Însă, nu am încetat niciodată să mai arunc un ochi spre timpul pe care l-am lăsat în urmă. Să realizez că, poate pe nesimţite, a trecut atât de repede peste mine încât să mă întreb … mai sunt 5 zile până împlinesc 30 de ani ? Pentru că, cu sau fără voia mea, pe 24 iunie schimb prefixul. Şi nu va mai fi cu 2.

Aşa că inevitabila rememorare a primilor mei 30 de ani, îşi face tot mai mult simţită prezenţa în mintea mea. Mă bucur, aşa cum frumos spunea Alina Ghenciu în postarea ei, că anii nu au trecut degeaba, ci au fost ani plini, în care zi de zi am cunoscut oameni speciali, am învăţat câte ceva nou, am râs, am plâns, am iubit şi am suferit, toate experienţele aducându-mă azi în faţa celei care sunt acum.

Ştiu că la 18 ani, îmi imaginam că mai este atât de mult până la 30 de ani, vârsta la care deja voi fi aşezată la casa mea, cu o şcoală terminată de mult timp, cu un job bun şi evident cu un soţ iubitor. Fie că norocul mi-a fost alături, fie că într-adevăr cineva acolo Sus mă iubeşte cu adevărat, şi poate şi dorinţa mea de a le avea pe toate acestea le-au transformat în realitate. Toate celalalte sunt detalii. Iar eu mă bucur din plin tot ce am putut realiza, chiar dacă uneori mi se păreau fără speranţe, uneori prea greu de îndeplinit şi chiar de neatins vreodată. Dar am învăţat că se poate. Că dacă îţi doreşti ceva cu adevărat, Universul conspiră ca tu să poţi avea ceea ce îţi doreşti.

Au trecut 2 luni de la a spune DA şi de când tata a avut accidentul său. A fost o perioadă plină de încărcătură emoţională, dar am răzbit, am mers mai departe, iar acum ne pregătim încet de un alt moment din viaţa noastră, pe care îl pregătim cu mare nerăbdare 🙂

Însă ştiu că până atunci mai am câţiva paşi pe care va trebui să îi trecem cu bine şi să sper că anii ce vin sunt cei mai buni care o să vină. Cum ar zice dragii de ei de la Direcţia 5:

“Anii care trec nu mai pot să revină
Anii petrecuţi cu rău şi cu bine
Anii cei mai buni sunt cei care o să vină
, Anii…”

Am auzit pe undeva, pe la prietene, că 30 e noul 20. Nu ştiu ce îmi rezervă noii ani, dar sper să fie cel puţin la fel de frumoşi precum au fost primii 30 de ani ai vieţii mele. Sper că la postarea de peste alţi 30 de ani să fiu măcar la fel de fericită precum sunt acum când vorbesc despre primii mei 30.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s