Sweet, sweet honey moon …

Posted on

A trecut din nou ceva timp de când colţişorul meu de pe Internet nu a mai primit vreun update. E drept că a fost o perioadă plină-plină. Am avut şi nunta, am avut şi luna de miere. Habar n-am cum au trecut atât de repede, dar cert este că au fost atât de frumoase, încât doar cu drag îmi mai pot aminti de ele.

Gândurile pe care le aştern acum se referă cu precădere la luna de miere sau săptămâna de miere pe care am avut-o în Cipru – Larnaca. Am plecat noi 2, într-o dimineaţă mohorâtă de toamnă, de undeva din centrul oraşului Oradea, de unde avea să ne ia un microbuz şi să ne ducă spre Budapesta-aeroport, locul unde aveam să ne îmbarcăm spre Larnaca – Cipru. Un drum de circa 3 ore, care parcă nu se mai termina … Într-un final, ajunşi la aeroportul din capitala maghiară, am făcut check-in-ul, am mai aşteptat câteva momente bune până la îmbărcare, după care, iată-ne îmbarcaţi în avionul nostru. După circa 2h30 min ce au străbătut o distanţă de numai puţin de 1.850 km, am aterizat în oraşul cipriot, unde la ora locală 20.00 (pe acelaşi fus orar ca al României), termometrul arăta 26 de grade! Ştiam că ne vor aştepta zile şi nopţi însorite …

Am fost aşteptaţi acolo de un taxi, gen limuzină, era impresionant, şi ne-a dus frumos spre hotel. Am aflat că această călătorie de circa 20 min va costa 25 euro. Iar ulterior am aflat că acelaşi drum, în condiţiile în care nu eşti turist, ci de-al casei este 10 euro. Ba mai mult, am aflat şi chiar testat, autobuzul care duce-aduce călătorii de la hotel la aeroport-retur, costă doar 1.50 euro/drum. Aşadar am tras concluzia că şi aici dacă eşti turist ai şanse mari să fii suprataxat. În fine …

Photo5513Am ajuns la hotelul Sentindo Sandy Beach, dintr-o staţiune apropiată Larnacăi, unde am fost primiţi tare frumos şi serviţi cu o limonadă numai bună să ne răcorească. Apoi ne-am cazat şi a urmat un scurt periplu prin micuţa staţiune şi cochetul hotel. Am fost mai mult decât surprinşi de tot ce am văzut. Eleganţă, lux, bun gust în tot ce însemna acest hotel.

Am aflat apoi că seară de seară, pe terasa hotelului se organizau diverse seri tematice, de la karaoke, discotecă, la prezentări cu dansuri populare tipice locului. Ne impresiona grija pe care o au pentru oaspeţi, delicateţurile pe care le aveau zi de zi la masa (cel puţin la micul dejun pe care îl aveam), de peisajul oferit, de piscina hotelului, aflată la imediată apropiere de Marea Mediterană. Aveai acces la orice, fără vreo taxă în plus.

Am avut posibilitatea de a vizita atât Larnaca, cât şi Limassol, traseele le parcurgeam cu autobuzele (un drum staţiunea unde stăteam – Larnaca costa 1.50 euro, iar un drum Larnaca – Limassol costa 4 euro / persoană, deci rezonabil), pentru că spre surprinderea mea la ei se conduce cu volanul pe partea dreaptă şi deci totul este pe stânga, motivul este că Cirpul este fostă colonie britanică. Am aflat apoi că doar în 3 ţări europene se circulă pe stânga: Anglia, Cipru şi Malta.  Aşadar, este clar că nu m-aş fi încumetat să conduc. Oricum, autobuzul ne lua fix din faţa hotelului şi ne ducea exact unde aveam nevoie.

Veni. Vidi. Vici. Am remarcat stilul balcanic de Cipru. Eleganţă, opulenţă în multe zone, dar şi sărăcie şi murdărie laPhoto5676 periferie. În Cipru trăiesc mulţi români, dar care lucrează acolo. Cu cei cu care am vorbit spuneau că lucrează de minim 5 ani acolo, dar că s-au schimbat multe, nu mai este ca la început. Criza se face simţită prezenţa şi acolo. Ce am observat erau hotelurile aproape gata date de în folosinţă, dar care nu au mai putut fi plătite pentru a finaliza construcţia, şi date apoi spre vânzare sau închiriere. Multe localuri şi restaurante, unele merg foarte bine – sau cel puţin aşa par -, iar altele deloc. Unele închise şi lăsate în paragină. Magazine de lux în care nu se află nimeni sau magazine de chilipiruri, bombardate de turişti sau localnici. Reduceri multe, dar şi preţuri exagerate.

Experienţa cipriotă mi-a amintit cu drag de cea grecească – în timpul Bursei mele Erasmus la Atena -, şi pentru faptul că în Cipru – partea sudică unde am fost noi – limba oficială este greacă, însă norocul este că mai toţi ştiu engleza, de la mic la mare.

Photo5663Staţiunea în care am stat noi era preponderent “ocupată” de turişti ruşi, englezi şi germani. Sunt naţiile pe care le-am auzit cel mai mult printre noi. Din când în când americani sau nordici europeni.

Toate ca toate, dar noi am fost tare plăcut surprinşi de tot ce am văzut, de faptul că am avut norocul de a ajunge acolo, şi de a ni se deschide ochii şi noi orizonturi.

Ciprul merită văzut măcar o dată. E frumos. Mare, palmieri mulţi, atmosferă permanentă de sărbătoare, oameni relaxaţi şi primitori, mâncare bună, iz mediteranean. Probabil că vreodată ne vom mai întoarce acolo, dar până atunci râmân cu amintirile şi pozele care cu drag ne vor aminti de luna noastră de miere …

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s