Scrisoare deschisă lui Invisible Guest

Dragă Invisible Guest,

Da, mă adresez ție, Covidule. Nu, filmului cu același nume (Invisible Guest = Musafirul Nepoftit). Ar trebui să te simți, pentru că doar despre tine vorbește o țară, un continent, o lume întreagă.

sursă foto: internet

Ai devenit mai celebru decât oricare altă personalitate, într-un timp atât de scurt. Ai îmbolnăvit milioane de oameni, și pe unii mai grav … ai blocat economii, ai ținut captivi atât de mulți oameni în casele lor. Unele frumoase, luxoase, cu piscine, cu spații de relaxare, alții poate doar într-o cămăruța de bloc… Chiar și așa, diferențele masive la nivel material s-au resimțit la fel de puternic ca și înainte. Poate nu au fost chiar atât de vizibile însă.

Dar pentru tine,  toate astea nu au contat, și nu ai făcut diferențe, ai luat bogați sau săraci, români sau americani, chinezi ori germani, italieni ori japonezi, nații din toată lumea, femei sau bărbați, tineri sau vârstnici, copii sau adulți. Pentru tine, toate acestea nu contează. Tu te-ai răspândit de la est la vest, de la nord la sud, de pe un continent pe altul. Nu te-ai abătut din loc și ti-ai văzut de drumul tău. Poate, alene, urmăreai ce efecte au drumurile tale necontenite.

Ai oprit lumea în loc

Atâta cât ai putut tu. Probabil cineva, care ți-a dat drumul din “cușca” ta a știut exact care va fi scopul tău final. Noi încă nu îl știm. Doar încercăm să îl întuim. Avem deja câteva piste, iar mie îmi vin în minte câteva deja de la prima strigare:

• marile puteri ale lumii își rezolvă niște conflicte mai vechi
• marile puteri ale lumii vor să echilibreze dominația asupra unor țări/continente
• cineva are de câștigat din toată povestea asta. Aici pot fi: marile lanțuri de magazine, dar și micile magazine de cartier, marile lanțuri de bricolaje, diverse industrii, diverse profesii etc
• cineva are de pierdut din toată povestea asta. Economii la pâmânt, industrii diverse care abia ies la liman …

Din toate acestea, oamenii pierd cel mai mult. Indiferent în ce industrie profesiază, cu toții sunt afectați. Iar izolarea contribuie și mai mult la starea aceasta. Distanțarea socială poate fi chiar mai periculoasă decât virusul în sine.

Însă natura nu ai reușit să o oprești în loc. Anotimpurile își văd de mersul lor, totul reînvie la viață, iar orașele se dezvoltă în continuare.

Primăvara și-a intrat în drepturi, iar Oradea se dezvoltă armonios

M-am trezit azi – după 6 săptămâni în care am mers cel mult 1 km dus-întors la câteva zile -, să fiu nevoită să merg la Leroy Merlin căci vechiul uscător de rufe mi s-a rupt în multe bucăți fără nicio șansă de a fi reparat – și să iau altul nou.

Eram surprinsă de tot ce vedeam în 3 km. Orașul se dezvoltă, liniile de tramvai se prelungesc, Sala Sporturilor se întrevede puternic, se construiește în continuare, centura se prelungește, parcurile prind viață. Nu îmi venea să cred. Primăvără, tu aduci multă speranță! Cu toate acestea, orașul era pustiu … centrul frumos era acum pustiit…

M-am întors însă plină de optimism, de încredere. Vom depăși și această perioadă. Și vor veni și altele. Mereu va fi ceva, mereu vor fi hopuri și mereu vor veni altele, și vom știi mereu că după orice furtună, întodeauna iese soarele și chiar și curcubeul.

Într-un final, tu, Covidule vei coabita cu noi, cum noi vom învăța să coabităm cu tine. Te vom învinge în final. Vei fi obosit de toate ravagiile făcute, și vei dori chiar tu să pleci din lumea noastră. Du-te te rog de unde ai venit, și niciodată, dar chiar niciodată, să nu mai calci printre noi. Drum bun spre stele!