Tu ce faci la vară?

[articol publicat în revista BUSINESS NEWS, iulie 2009] 

E iulie. Teoretic, sesiunea de examene a luat sfârşit. Studenţii sunt acum într-o binemeritată vacanţă de vară, care va dura cel puţin până în luna septembrie, când cei mai puţin norocoşi se vor întoarce la examenele de toamnă sau chiar până pe 1 octombrie, pentru cei care s-au pregătit temeinic pentru examene în vară … Până atunci, timp este destul, iar şirul de întrebări precum „Ce faci în această vară?” nu mai conteneşte. Ai vrea să pleci undeva, dar nu prea ai multe posibilităţi financiare. Din fericire, chiar şi fără prea mulţi bani în buzunar poţi face destule, fiindcă oportunităţi sunt nelimitate.

În primul rând, cei care s-au interesat din timp au optat pentru un program de muncă şi călătorie (Work & Travel), pentru tabere studenţeşti, şcoli de vară şi programe de intership în străinătate. În principiu, banii nu mai sunt o mare problemă. Excepţie face totuşi programul de genul work and travel ale cărui costuri de înscriere (aici intrând jobul propriu-zis, costuri de ambasadă, biletul de avion şi alte formalităţi) ajung până la 2000 de dolari, dar cheltuielile se amortizează pe parcursul celor 3 luni petrecute în Statele Unite ale Americii. (IMPORTANT: există bănci care oferă credite pentru astfel de programe, care acoperă aproape integral costul programului). De pildă, sunt întâlnite cazuri concrete de studenţi care au reuşit să câştige până la 10.000 de dolari, pe parcursul celor 3 luni, şi chiar mai mult, având două sau trei locuri de muncă. Acest fapt implică, desigur, foarte mult noroc şi voinţă. Oferta este extinsă nu doar pentru SUA, ci şi pentru Europa: Grecia sau Anglia fiind doar două dintre destinaţiile posibile. Totodată, cu un simplu search pe Google, pot fi găsite companii de recrutare de tineri pentru astfel de programe, iar înscrierile se pot face şi online.

O altă alternativă este cea a taberelor studenţeşti. Studenţii, pe baza unei cereri emise către secretariatul facultăţii din care fac parte, pot primi un bilet de tabără, gratuit, într-una dintre locaţiile disponibile. Acestea pot fi fie la munte, fie la mare, doar în ţara noastră. Condiţia este ca studentul să fi obţinut note mari în semestrul anterior, căci locurile sunt limitate şi o selecţie atentă este imperios necesară. Astfel, cu ajutorul biletului, cazarea şi masa sunt gratuite de-a lungul unei săptămâni, singurul lucru pe care trebuie să îl achite este drumul, ceea ce presupune o cheltuială mică.

Şcolile de vară sunt, de asemenea, o variantă demnă de luat în seamă. În aceste cazuri, înscrierile se fac, de regulă, cu aproximativ o lună de zile înainte. Departajarea candidaţilor se face în funcţie de experienţa din CV şi de obicei, pe baza unui eseu pe o temă dată. Ca o paranteză, în vara trecută am avut şansa de a participa la Şcoala Naţională de Jurnalism pentru Tineret, care s-a desfăşurat la finele lunii august, la Costineşti. Pentru a fi selectat trebuie să elaborezi un eseu, în cazul în care concurai la secţiunea presă scrisă sau să realizezi o emisiune radio sau TV dacă optai pentru secţiunile radio, respectiv televiziune. Se cerea şi un CV, iar experienţa extracurriculară era foarte importantă. Pentru secţiunea presă scrisă am avut ca temă de realizat portretul unei persoane publice din România pornind de la apariţiile ei în mass-media. Şansa mea a fost aceea de a fi selectată la această şcoală şi, alături de alţi 40 de tineri din ţară să fim părtaşi, de-a lungul unei săptămâni, la seminarii de jurnalism şi workshop-uri privind acest domeniu, locuri în care am cunoscut jurnalişti precum: Dan Diaconescu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Cristian Tudor Popescu, Lucian Mândruţă şi alţii. Costurile de cazare şi masă au fost asigurate de organizatori, iar transportul a intrat în răspunderea participantului. Şi pentru că şcoala s-a bucurat de un succes deplin, organizatorii au hotărât să pregătească şi cea de-a doua ediţie (se zboneşte că va avea loc chiar  în Oradea).

Nu în ultimul rând, programele de intership sunt o altă oportunitate pentru cei tineri. Este vorba de acele programe de schimb de experienţă pe perioada verii şi nu numai, în care tinerii pot interacţiona cu diverse culturi şi popoare din întreaga lume, deschizându-le noi orizonturi şi oferindu-el noi viziuni asupra lumii. Şi aici, costurile personale sunt doar cele ce ţin de transport.

Acestea sunt doar o parte din posibilităţile de petrecere a vacanţei de vară, cu costuri reduse şi facilităţi din plin. Este foarte important însă ca acestea să fie urmărite din timp, cu cel puţin 3 luni înainte de începutul verii şi astfel să ai parte de o vacanţă pe cinste.

Despre a fi sau a nu fi TOP TALENT

[articol publicat în revista Business News, iunie 2009] 

Scriam în numărul anterior despre „TOP TALENTS ROMÂNIA 2009”, o gală a tinerilor din România, prilej cu care au fost adunaţi laolaltă cei mai buni 300 de studenţi şi masteranzi din ţară. Dintr-un total de peste 2300 de candidaţi înscrişi la acest concurs au rămas în final doar 300, care au selectaţi atent, în urma parcurgerii a trei etape. Nimic nou până aici. Ce face special şi inedit acest concurs îl reprezintă însă statisticile pe care le-au realizat organizatorii chiar în ziua Top Talents (concurs desfăşurat în cadrul Hotelui Pullman, Bucureşti, 14 mai). Peste jumătate dintre cei înscrişi au făcut sau fac parte dintr-un ONG studenţesc, peste o treime au studiat sau muncit în străinătate, un sfert au deţinut sau deţin bursă de studiu sau de merit etc. Studiul era impresionant şi mult mai amplu, relevând încă o dată faptul că într-adevăr există tineri deosebiţi în ţara noastră.

Din Oradea am plecat patru tineri. Coincidenţă sau nu, am constatat că doi dintre noi am fost membrii ASUO (Asociaţia Studenţilor din Universitatea din Oradea), iar ceilalţi doi sunt sau au fost membrii AIESEC (Association Iinternationale des étudiants en sciences économiques et commerciales). Fiecare din noi pornise cu un gând şi nu acela de a-şi căuta un job în Bucureşti, ci de a cunoaşte oameni noi şi de a participa la seminariile oferite de companiile multinaţionale. Ştiam că va fi o experienţă de neuitat. Treptat, din discuţiile purtate, ne-am dat seama de punctele ce le aveam în comun: plecaţi la cel puţin o bursă în străinătate, am deţinut diverse burse şcolare de-a lungul anilor de studenţie, lucrăm în domeniul pentru care am studiat, dar … niciunul nu ar părăsi acest oraş, evidenţiind cel puţin un motiv pentru care ne simţim legaţi de Oradea.

Întâlnirea cu reprezentanţii a şase dintre cele mai importante companii din România a fost prilejul în care aveai să cunoşti directori executivi, directori IT, directori de marketing sau de resurse umane, ba mai mult, să te pună în temă cu cerinţele pieţei forţei de muncă şi să-ţi prezinte punctele cheie pe care le caută la un candidat. Păcat însă că timpul a fost insuficient să poţi interacţiona cu toţi participanţii, dar, pe de altă parte ţi-a oferit şansa de a afla chiar de la ei (acei manageri) ce aşteaptă de la tine ca potenţial angajat.

Însă nu acesta a fost scopul real al întregii întâlniri, ci acele seminarii şi workshopuri în care ai învăţat de la profesionişti. Am fost invitaţi să luăm parte la trainguri de leadership, career inovation sau networking. Au fost şi multe surprize şi premii.

De fapt, întregul concurs are, pe lângă rolul de a-i identifica pe acei 300 de tineri, şi un alt scop. Acela de a impulsiona următorii candidaţi să se implice activ în orice fel de acţiuni şi să ajungă un an mai târziu top talenţi. Din păcate, tinerii de azi se implică în tot mai puţin acţiuni extracurriculare, primând doar acele activităţi care le aduc câştiguri materiale. Deşi pare absurd, uneori nu asta contează în faţa unui angajator, faptul că ai lucrat undeva, ci ceea ce ştii, ai învăţat sau experimentat de-a lungul timpului. Pentru ei este foarte important să aibă un angajat plin de iniţiativă, care să deţină o experienţă de lider în spate. Şi chiar pun preţ pe implicare în cadrul ONG-urilor. Faptul că aceste companii au fost cooptate de Catalyst, compania care s-a ocupat de acest concurs, denotă din nou faptul enunţat mai sus: interesul pentru entuziasmul tipic generaţiei tinere, pentru calitate şi ambiţie.

A fost o zi plină, în care s-au întâmplat foarte multe. Cert este că organizatorii şi-au dorit şi îşi doresc să menţină o legătură puternică post-eveniment, prin folosirea unei reţele online, închise şi accesibile doar acelor tineri care au depăşit ultima etapă a concursului, companiilor participante şi organizatorilor. Acest lucru s-a şi întâmplat deja.

Nu ştim cum ne vedem peste mulţi ani, nici nu ştim cât de mult contează acest statut pe care l-am obţinut (poate doar pentru noi, în dezvoltarea noastră profesională), dar suntem convinşi că putem recomanda acest program oricărui tânăr din România. Mai multe detalii se găsesc pe www.toptalents.ro.

Eu mai sper, în final, că anul ce vine să trimită mult mai mulţi tineri orădeni la această gală, fiindcă Oradea are cu adevărat enorm de mult potenţial. Ar fi păcat să nu fie participe şi, mai mult, să nu fie susţinuţi atâta timp cât ei au cu adevărat ceva de spus. Iar dacă noi nu am fost sprijiniţi decât de cei dragi nouă, nu înseamnă că pentru alţii va fi la fel.

Despre talente

A apărut noul număr al revistei BUSINESS NEWS. De această dată editorialul meu este o continuare a primului, cu referire la concursul TOP TALENTS, dar o parte ceva mai tehnico-economică decât cum am semnalat-o în revista 24FUN. Prin urmare, vă invit să o citiţi. Sunt şi alte materiale interesante. Voi reveni într-un alt post cu editorialul propriu-zis.

Şi apropo de reviste, mâine apare noul număr al revistei 24FUN, în care invitat este Tamas Lunca, manager al clubului de scufundări NAUTILUS. Următorul invitat este probabil o invitată, dar încă nu pot oferi prea mai multe detalii.

STAY TUNE!

Talente de top

[articol publicat în revista Business News, mai 2009]

Îmi amintesc cu mult drag de anii de studenţie. Deşi când spun asta mi se pare că a trecut o eternitate de atunci, chiar dacă în realitate sunt doar doi ani, de care mă leagă însă prea multe amintiri: prima sesiune şi apoi celelalte, toate seminariile sau cursurile la care de multe ori ne făceam chiar dispăruţi, invocând motive mai mult sau mai puţin obiective, nici ieşirile cu colegii, care îmi erau şi adevăraţi prieteni, de evenimentele cu, pentru şi alături de studenţi … În tot timpul scurs de atunci, depăşind nivelul de student şi păşind spre o altă etapă, am început să privesc lumea cu alţi ochi. Să realizez de fapt că tot ce s-a întâmplat atunci nu se va mai repeta vreodată. Partea bună este că nu rămân doar amintirile, ci şi o vastă experienţă benefică pentru examenele vieţii. Toate experienţele extracurriculare, implicările în cadrul „comitetelor” studenţeşti sau, mai mult spus, tot ce ai întreprins în timpul facultăţii reprezintă un atu şi în cele mai multe cazuri sunt puncte cheie pentru un angajator sau chiar criterii esenţiale pentru diverse concursuri de top naţional sau mondial.

Tot acest intro mă duce cu gândul la un recent concurs lansat la nivel naţional intitulat „Top Talents”. Adresat tinerilor din întreaga ţară, proiectul are ca scop identificarea celor mai buni 300 de studenţi, masteranzi sau proaspăt absolvenţi, pentru a-i integra pe piaţa muncii, pentru a-i recompensa conform cu pregătirea lor şi nu în ultimul rând, de a le oferi la Bucureşti două zile de training susţinute de reprezentanţii celor mai puternice şase companii din România (şi nu numai). Concursul s-a desfăşurat pe trei etape. Ca modalitate de departajare, comisia de evaluare a menţionat criteriile de selecţie, considerând că un „Top Talent” este o persoană activă, implicată în multe activităţi dincolo de şcoală sau serviciu, mereu în căutare de nou, trăind tot timpul cu dorinţa de perfecţionare profesională. În cadrul concursului desfăşurat în acest an s-au înscris nu mai puţin de 2287 de candidaţi, din care în prima etapă au fost selectaţi 1227, spre deosebire de 1000, numărul planificat în stadiul iniţial. Mai exact, tinerii foarte bine pregătiţi din România au dat „puţin” peste cap planurile organizatorilor. Faza întâi s-a bazat pe o atentă selecţie pe baza unui CV, dar şi a unui formular compus din întrebări stas şi întrebări de tip grilă. Fiecare din cei peste 2000 de tineri înscrişi au primit, via email, o înştiinţare cu nota obţinută, precum şi cu poziţia lor în topul celor înscrişi. Considerând 11 criterii distincte de departajare, în urma evaluării, nota maximă obţinută de un candidat a fost 7,33. Astfel, sub 210 de aplicanţi au avut mai mult de 5, şi doar 682, peste nota 4. Ulterior, cei care au trecut de acest prim obstacol au fost invitaţi să treacă în etapa a doua, ce a constat în rezolvarea a două teste on-line, alese de către organizatori în funcţie de background-ul fiecărui candidat: un test pentru măsurarea competenţelor şi cel de-al doilea pentru măsurarea abilităţilor logice. Indiferent de rezultatul pe care l-aş fi obţinut, concursul mi-a oferit şansa de a mă testa la un nivel înalt de performanţă. Trebuie să recunosc că ambele teste au fost mult peste aşteptări, dată fiind complexitatea lor, dar, cu toate acestea, am aflat care îmi este poziţia în topul celor peste 2200 de candidaţi şi care îmi sunt rezultatele în urma testelor, lucru îmbucurător. Etapa a treia i-a desemnat pe cei mai buni 300 de aplicanţi în funcţie de punctajul obţinut la cele două etape cumulate într-o medie ponderată.

De fapt, prin ceea am expus mai sus, m-am referit doar la o foarte mică parte din perspectivele oferite tinerilor  români, de care unii ştiu să profite, iar alţii mai puţin. Metaforic vorbind, trenul opreşte în gară, unii urcă, iar alţii îl aşteaptă pe următorul şi următorul …

Şi toate acestea au rolul de a sublinia importanţa pe care o au activităţile de orice fel, implicarea tinerilor în viaţa socială, studenţească, politică, economică, culturală, sportivă din România. Cu atât mai mult în contextul crizei economice cu care se confruntă ţara noastră, poate să fie deopotrivă un semnal de alarmă pentru tinerii români, care într-o continuă căutare de locuri de muncă, de avuţie, trebuie să strabată treptat, dar cu multă determinare, ambiţie şi răbdare, toţi paşii necesari pentru a ajunge acolo unde-şi doresc, obţinând doar astfel calea spre succes.