Ieri, 18 august, la Cetatea Oradea, în Salonul Vinurilor Millesime, am avut onoarea de a participa, în calitate de moderator, la lansarea de carte a doamnei mele profesoare Codruța Vancea.

Un eveniment plin de emoție, de căldură, de frumusețe, cu oameni de calitate, atât între vorbitori, cât și în public. Au vorbit alături de doamna autoare, domnul Traian Ștef, pe care mereu îl voi asocia cu Revista Familia, Alexandra Sidor de la Facultatea de Litere și doamna Corina Cernea, actriță la Teatrul Regina Maria din Oradea, care a recitat mai multe poezii din volumul “Frumusețe Tangențială” pe ritmul de coardă al grupului Espressione. Momentul de recitare a fost unul demn de o piesă de teatru, cu totul și cu totul deosebit.

“Frumusețe tangențială
De Codruța Vancea
Când mi-a fost înmânat cel de-al doilea volum al dragei mele doamne profesoare, Codruța Vancea, am știut încă de la început că voi găsi tot felul de gânduri, că voi simți atât emoțional, dar mai ales rațional, că profesoara de matematică nu se va dezminți în poeziile sale, că va fi o încrengătură între matematică și emoție, între rațional și emoțional.
Am început să o citesc. Un zâmbet mi-a apărut pe buze, căci ceea ce preconizasem se adeverea încă de la primele versuri, că ceea ce deja spuneau oamenii de literatură se adeverea. Și o să reiterez în cele ce urmează versuri care m-au încântat foarte mult
“Mă învârt într-un cerc….
Perpendiculară pe pământ
Acum cercul este la picioarele mele”
“Sunt o acoladă deschisă
…
Valoarea lor poate tinde la infinit
Acolada se va închide la timpul potrivit”
“Încerc să fiu o tantentă pe curba vieții
Sunt o variabilă complexă independentă
Își ocupă planul
Paralel cu 2 drepte concurente
Dragostea și viața”
“Și eu rămân în continuare lângă tine
O eclipsă pe o linie perfectă
Linia orizontului”
“Nu-mi caut vreo scuză
Trăiesc zilnic într-un triunghi inegalabil și veritabil
Respir tridimensional”
“Mi se activează memoria RAM oferind acces direct la orice locație în orice ordine, chiar și la întâmplare”
“ într-o zi un alt automat m-a întrebat
Dacă am un buton de iubit
…
Automatul a vrut să știe cum e acest buton apăsat
Că el nu fusese niciodată îndrăgostit
…
Tu chiar crezi că pe mine
Cablul acela mă face fericit”
“Sunt un profesor de matematică
Care știe să scrie ecuația
Cu orice marker pe tabla curată”
Apoi trece la mai multă emoție
“Să-mi iau porția de viată pentru încă o vreme
Înainte de a scrie cel mai frumos roman de dragoste”
“Ce ropot de cai sălbatici în sufletul meu
Din mine crește iarba verde
De aceea caii sălbatici m-au găsit”
“Sunt vinovată
Pentru că am iubit mai mult decât
Aveam voie”
“Femeie ce sunt
Aleg feminitatea pe Pământ
Într-un timp firesc sau nefiresc
Pe care îl trăiesc
Aleg să fiu din nou eu
Chiar dacă nu m-au întrebat ce vreau să fiu
Femeie sau bărbat”
“Pentru că dragostea e liberă de dușmani
Și-n libertatea ei
Dragostea e cea mai frumoasă
Oriunde, oricând”
“să stai la un pahar vorbind despre covid
Sau despre vreun partid”
“Dacă iubirea
E în mâna destinelor
Sunt 52% apă,
Restul doar iubire”
Acestea sunt doar câteva dintre sutele de versuri din această carte, sunt încântată de cuvintele și gândurile ce ni le transmite, de ușurința cu care am citit această carte pe o laviță într-o zi răcoroasă de vară, într-un sat uitat de lume.
Au fost câteva recenzii ale acestei cărți, dar cel mai mult mi-a plăcut ceea pe care urmează să vi-o citesc.
Îi mulțumesc încă o dată pentru ocazia dată și cu acest volum sper să nu renunțe la acest obicei pe care și l-a făcut de a ne încânta cu gânduri cu emoție și cu RAM-i deopotrivă.
Vă felicit cu mare drag!”
Mă bucur că am putut fi alături de doamna autoare, la lansarea celui de-al doilea volum al său, după ce în urmă cu aproximativ 3 ani lansa “Rafale de Primăvară”, la Librăria Humanitas din Oradea. Aștept cu nerăbdarea lansarea celui de-al treilea volum.