Category Archives: Oameni deosebiti

Arenabihoreana.ro la un an de la lansare

arenaA trecut un an. Un an de când împreună cu dragul meu iubit, Lucian, am lansat împreună un proiect. Este vorba despe Arena Bihoreana.

A fost ca un copilaş, pe care l-am văzut crescând. Lucian a muncit apoi foarte mult ca, zi de zi, cititorii lui să aibă parte de ştiri calde, proaspete din lumea sportului local, din judeţ, naţional sau chiar internaţional, toate pe Arena Bihoreana. A fost un început timid, cu multe speranţe, iar azi să ne bucurăm de faptul că acest proiect are deja un an de zile.

Sunt peste 35.000 de vizitatori unici, peste 100.000 de vizualizări la el. Dar mai mult decât atât pentru a celebra acest prim an, am decis să îi facem un redesign, astfel că începând de ieri, site-ul are un alt aspect, mai organizat, pe categorii, şi în continuare cu multe şriti bune.

Îi urez mult succes în continuare şi la cât mai mulţi ani!

La Mulţi Ani, Arena Bihoreana! Felicitări Lucian! 🙂

FLORIN OCTAVIAN FILIPESCU, Germania – ARTĂ ŞI ŞTIINŢĂ

de Maria Diana Popescu, Agero

Dorind să manifeste într-un mod inedit propria înţelegerea artistică, pictorul român din Germania, Florin Octavian Filipescu vine cu cea mai revoluţionară formă de artă a  mileniului III – pictura digitală – care a început să prindă aripi în lume. Dantelăriile sale de fractali şi portrete, trecute prin algoritmul computerului şi apoi imprimate pe un suport special cu ajutorul digitografelor, pot înfrumuseţa interioarele caselor sau ale birourilor. Pentru realizarea lor, Florin Octavian Filipescu a folosit anumite softuri, care nu pot fi întîlnite într-un atelier de pictură clasică şi anume: o paletă virtuală formată din mii  de culori, cutii de spray, efecte de radiere, creioane, perii,  efecte diverse, tehnologia digitală oferindu-i abilitatea de a corecta eventualele greşeli, dar şi posibilitatea extincţiei la dimensiunea dorită pentru pînză. Artistul combină stilul picturii obişnuite cu oferta timpului  digital. Avînd ca bază fotografia sau o temă preexistentă, Florin Octavian Filipescu, cu ajutorul programelor concepute pentru arta computerizată, simulează tehnicile tradiţionale prin intermediul pensulelor digitale, de aşa manieră încît redă perfect clasicele trăsături de penel. Idealizări ale realităţii, invenţiile sale artistice, deosebit de interesante şi atrăgătoare, pot fi socotite procese de trecere de la o formă reală de existenţă la alta imaginară, principiul părţii asemănătoare cu întregul, cel al auto-asemănării fiind cuprinse aproximativ în zonele de graniţă ale culorilor, în ordinea şi dezordinea artistică, putînd fi receptate ca entităţi de inspiraţie care se ciocnesc la limita artei. Se pune întrebarea dacă arta digitală va fi considerată parte a artei contemporane? Unui  un as al calculatorului, genul acesta de artă îi dă posibilitatea să aranjeze, conform inspiraţiei de moment,  alături de teme sau imagini special alese, alte motive, linii, puncte, pete, animaţii sau straturi, dar îi permit să corecteze orice greşeală, să refacă sau revină la tema iniţială cu un delete sau cu un enter, deşi arta digitală nu este deloc uşor de realizat. Sinergetica prezentelor lucrări încearcă să evidenţieze anumite legi care stabilesc o ordine în acest proces inedit, ele pot fi receptate ca părţi constituante ale unei revoluţii care vorbeşte despre haos şi ordine,  două teze aflate de o veşnicie în competiţie.

Considerîndu-se parte a eternului careu al universului, experimentînd în bogăţia de frumos natural, dar folosindu-se de tehnologia informaticii, pictorul evidenţiază un aspect fundamental: arta este ştiinţă, iar ştiinţa este artă. În viziunea temerarului artist, suflul artei s-a contopit cu cel al ştiinţei, imagini mai greu de realizat în mod tradiţional prind viaţă prin intermediul interfeţelor electronice şi a  priceperii sale. Un element deosebit al lucrărilor ar fi fractaliile fragile, neregulate, prinse în texturi pe măsură. În dorinţa de a demonstra că arta digitală impresionează cu adevărat prin acurateţe şi prin complexitate, artistul le foloseşte cu dibăcie şi reuşeşte să creeze o a doua natură, de fapt o interacţiune între arta sa şi ochiul vizitator. În plus, oferă crîmpeie din concept art, cîte ceva din arta colajului, fiecare lucrare în sine prezintă o lume deosebită, iar rezultatul face ca linia dintre imaginar şi real să se subţieze, permiţînd privitorului să se imagineze într-un alt micro-univers. Spaţiul culorilor şi al formelor tapetat cu sugerări cosmice voluptoase, buna organizare a suprafeţei pictate, nu pot rămîne  străine ochiului, ele îndeamnă la cercetare şi uimesc prin explozia şi fastul de  nuanţe vii.

Picturile clasice nu vor ieşi din galerii niciodată, însă ascensiunea tehnologiei digitale a transformat activităţile artistice tradiţionale – pictura, sculptura, grafica – în forme noi, apreciate şi căutate ca practici artistice, dînd naştere unei noi linii în artă, care încearcă să prindă la public. Încă din anii ’80, odată cu  evoluţia calculatoarelor, diverse denumiri au atras atenţia asupra a ceea ce astăzi se numeşte artă digitală. Poate că uleiurile, pînza şi pensula vor fi eclipsate, iar digitalismul va deveni treptat un concept tot mai explorat, ca mai apoi, peste timp picturile să devină şi ele holograme. În ceea ce-l priveşte pe Florin Octavian Filipescu, merită să acordăm atenţie curajului şi calităţii mesajului transmis de prezenta serie de lucrări. Sîntem în perioada în care arta a avansat foarte mult, motiv pentru care şi pictorul nostru s-a orientat spre cel mai rapid şi profitabil gen de pictură. Acest mod de a picta reprezintă o noutate în comunicarea artistică, calculatorul nu a făcut decît să amplifice libertatea de exprimare în arta timpului nostru. Noul concept de creaţie fiind la începuturi, e firesc să fie predispus experimentelor,  modificărilor, dar şi contestărilor.

Maria Diana Popescu, Agero

www.agero-stuttgart.de

Fată dragă, nu fi tristă …

Cum să nu fiu? Cum sa nu fim cu toţii ?

Una din cele mai cunoscute voci feminine din România s-a stins din viaţa azi, la 43 de ani, exact de ziua ei. Mădălina Manole, cunoscută pentru mulţi români ca fiind “fata cu părul de foc”, interpreta unor melodii precum “Fată dragă” sau “Tu n-ai avut curaj” nu mai este printre noi. Ştirea m-a bulversat, m-a întristat, m-a pus din nou pe gânduri privind existenţa noastră efemeră …

Anchetatorii au confirmat că este vorba despre o sinucidere, cu atât mai mult cu cât în urmă cu aproximativ o lună de zile, ea a mai avut o astfel de tentativă, pe atunci însă scăpând teafără. Solista, pe muzica căreia am crescut mulţi din generaţia mea, a fost găsită azi dimineaţă într-o baltă de sânge, având alături insecticid, de către soţul ei. Se spune că ar fi lăsat un mesaj de adio, prin care îşi exprima regretul faţă de necugetata sa faptă.

Mass-media prezintă din oră în oră actualizări ale acestui caz, însă cu toţii suntem şocaţi. Gândul mă duce din nou spre alţi artişti ai noştri, pe care nu îi mai avem printre noi, care “au plecat” din diverse motive. Dar mai cu seamă, mă duce cu gândul spre cel care a fost Vlad Danicico, drag prieten al meu, care a recurs la acelaşi gest, în urmă cu aproape 2 luni de zile … Eu încă nu pot trece peste acest moment. Mi se pare mereu că ceea ce s-a întâmplat nu a fost nicidecum real, că el este în continuare printre noi, mereu vesel, aşa cum îl ştim cu toţii …

Dumnezeu să le ierte fapta şi să îi primească lângă el!

“Culturi româneşti după 1989”

Academia Civică vă invită miercuri, 14 iulie 2010, ora 18, la o întâlnire cu istoricul şi scriitorul Ovidiu Pecican, care va susţine în sala mare a Primăriei Oradea o conferinţă despre “Culturi româneşti după 1989” şi îşi va prezenta ultimele cărţi apărute.

Evenimentul face parte din seria de conferinţe iniţiate de Academia Civică Bihor în parteneriat cu Primăria Municipiului Oradea.  

Preşedinte,

Eugenia Magda Mitraşcă

Instrucţiuni de folosire

de Mihaela Rădulescu

Femeia pe care tocmai vrei s-o întrebuinţezi a fost făcuta din iubire, şi de aceea nu poate funcţiona fără acest combustibil. Ai grijă să-i faci mereu plinul. Dacă o iei în braţe, nu uita să repeţi constant gestul. Reacţionează la fel deminunat la sărutări şi mângâieri, ba chiar la cuvinte calde şi simple.

Când e tristă, încearcă să o faci să zâmbească. Dacă nu ştii cum, fă dragoste cu ea, va avea apoi cel mai frumos zâmbet.

Nu lovi niciodată o femeie, căci vei înceta să mai fii bărbat şi vei deveni o jigodie, chiar şi pentru copiii tai. Ei nu vor uita niciodată că ai bătut-o pe mama lor…

Femeile, chiar şi cele mai sofisticate, au bucurii dintre cele mai simple – o floare, chiar şi una sălbatică, le dă atâţia fiori cât un bărbat nu poate înţelege… Să nu uiţi de ziua ei, de 1 Martie şi de 8 Martie, de ziua căsniciei, dar, neapărat, măcar o dată, într-o zi oarecare, din banalul motiv că ţi-e dragă… joia asta nu uita să-i duci o floare, poate chiar pe cea care-i place ei, nu pe cea care s-a găsit la colţ …

Iubeşte-o dimineaţa şi vei fi şi tu fericit. Abia pe la ora prânzului îţi vei da seama de ce-ţi merg toate atât de bine şi de ce abia astepţi să ajungi din nou acasă, chiar şi după ani buni împreună.

Nu intra peste ea în baie şi nici n-o pândi când se aranjează! Cele mai multe femei preferă să le vezi doar în varianta finală. Respectă-le misterul şi… jumătatea de oră de stat în baie foloseşte-o pentru micile tale plăceri „vinovate”, oricare ar fi ele.

Nu uita niciodată ca femeia are nevoie să-i spui cât e de frumoasă, cât îti e de dragă şi cât de tare-ţi lipseste. Când vei uita aceste mici detalii, viaţa ta va fi tot mai seacă şi mai lipsită de noroc, căci nici unui bărbat nu-i merge bine fără un suflet-pereche lângă el.

Continue reading