Posted in Recomandari

La Top Travel

După cum spuneam, înainte de a poposi la SDC de aprilie, cu cartea “Maeştrii afacerilor online” şi îmbrăcată cu noul meu tricou, am dat o tură la Top Travel – târgul de turism oferit de Top Press, loc în care şi-au dat întâlnire diverse agenţii de turism din Oradea, dar şi din Ungaria. Ne-au prezentat o gamă variată de pachete de călătorie, la preţuri variate, astfel încât să avem de unde alege. Destinaţiile cele mai căutate păreau a fi: Turcia, Grecia, Bulgaria, Croaţia sau Ungaria.

Biletul de intrare la expoziţie este 3 RON, şi aceasta va fi deschisă până la ora 17.00 a acestei zile. Părerea mea este că merită vizitată, chiar dacă nu s-au înghesuit prea mulţi orădeni la manifestare, semn că într-adevăr criză îşi spune cuvântul.

O manifestare realizată cu sprijinul Zile şi Nopţi.

Posted in Recomandari, Zile si nopti

Oradea lui „Prier”

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi, săptâma 16-30 aprilie 2010]

Aprilie vine cu oferte de petrecere a timpului liber, de nerefuzat!

Zi de zi, aceeaşi rutină. Parcă nu ar mai există viaţă după muncă sau după orele de şcoală. Zilele de vacanţă sau concediu par că nu mai vor să ni se arate. Suntem în mijloc de primăvară, iar vară este tot mai aproape de noi. Gândurile la concedii, departe de toate agitaţiile cotidiene, nu ne mai dau pace. Ce bine ar fi dacă ar fi mereu vară, dacă am avea mereu zile libere. Dar cum acest lucru este aproape imposibil (desigur există şi acele excepţii care se abat de la regulă), ne conformăm cu această idee şi ne dorim ca măcar acele câteva zile libere să fie aşa cum ne dorim noi să fie. Anul 2010, este lipsit, din păcate, de prea multe zile libere. Astfel, din cele 11 prevăzute de lege, rămân doar 4, dat fiind faptul că restul de 7 cad în zile de sâmbătă şi duminică. Pentru restul de an rămas, ni se mai cuvin două: 24 mai (a doua zi de Rusalii), respectiv 1 decembrie (Ziua naţională), care vor cădea în zile de luni, respectiv miercuri. Şi în aceste condiţii, trebuie privită doar partea plină a paharului, echivalent cu a profita din plin de ele, dar şi de toate celelalte zile şi nopţi din an! Să vedem însă ce ne oferă Oradea, în luna lui „prier”..

Concerte, multe concerte! 

Din seria concertelor, vin la Oradea pe 16 aprilie, de la ora 20:00, Mihai Mărgineanu şi Pavel Stratan, într-un spectacol oferit de TopPress, la Casa de Cultură a Sindicatelor,. Sperăm că astfel de concerte (precum cel al formaţiei Direcţia 5, din martie, din Era Shopping, respectiv Blue Monday) să aibă loc mai des în Oradea, nu doar de Zilele Oraşului sau în spiritul unor diverse campanii politice.

 Filme de văzut

Cel puţin pe parte de filme stăm bine, fiindcă avem filme de box-office de la Hollywood Multiplex, ca: „Alice in Wonderland” (care cu adevărat nu merită ratat, indiferent de vârsta pe care o avem, fiindcă ne reaminteşte de anii copilăriei), „Remember me” (ce ni-l readuce în peisaj pe protagonistul seriei „Twilight”, adică Robert Pattinson), „Teleportaţi în adolescenţă” – o comedie savuroasă despre cum să te întorci în timp şi să îţi schimbi viitorul -, „Legiunea” sau „Triaj”, precum şi episodul al treilea din „Twilight” – în curând.

 1 Mai „muncitoresc”

 Şi pentru că ziua de 1 mai se apropie tot mai mult de noi, şi cum, an de an, ne dorim să o celebrăm cum se cuvine (chiar dacă în acest an cade într-o zi de sâmbătă, deci în dezavantajul celor mai mulţi), există şi câteva alternative interesante.

Poate o zi la ştrand? Norocul nostru de orădeni sau locuitori ai acestui judeţ este că avem la câţiva paşi de noi una din cele mai cunoscute staţiuni balno-climaterice din ţară şi evident că aici vorbim despre Băile Felix sau Băile 1 Mai, care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Şi asta nu poate fi decât bine, fiindcă numărul turiştilor, veniţi din întreaga ţară, dar şi din străinătate, a crescut simţitor anual. Pentru unele ştranduri din staţiune, accesul la bazine este permis pe întreg anul, în timp ce altele îşi deschid porţile abia după data de 1 mai şi primesc turişti până în septembrie. Un exemplu concret este ştrandul Apollo, deschis tot timpul anului. Acesta deţine atât un bazin interior, cât şi bazine exterioare, unde temperatura apei ajunge chiar şi la 40 de grade. Preţul unui bilet în incinta ştrandului este de 20 RON/adult, respectiv 10RON pentru copiii cu vârste între 4 şi 12 ani.

 În plus, de 1 mai, îşi vor deschide porţile şi alte ştranduri din staţiune, astfel că veţi putea alege dintr-o varietate de opţiuni. Iar una interesantă este Ştrandul Felix. Acestuia i se adaugă şi piscinile din staţiunea 1 Mai, precum cele de la pensiunea Allegria sau Hotelul Perla. Merită încercate!

 Dacă încă nu v-aţi decis unde vă petreceţi 1 mai, mai aveţi o alternativă. Şi cu această ocazie, aveţi privilegiul de a vă stabili şi destinaţia de vară, că tot se apropie anotimpul estival. Aşadar, nu ezitaţi să vizitaţi Târgul de Turism, găzduit de către Sala Sporturilor „Antonio Alexe”, şi coordonat de agenţia TopPress, în perioada 25-27 aprilie. Organizatorii anunţă că vor fi suficiente oferte turistice, din care vizitatorii o vor putea alege pe cea mai bună. Pentru acest an, agenţiile de turism susţin că cele mai convenabile oferte sunt în Bulgaria, Grecia, Tunisia sau Turcia, unde preţurile pornesc de la 14 euro/zi şi ajung până la 400 de euro pentru un sejur de 7 zile. Mai multe detalii pe www.toppress.ro.

 Zile şi Nopţi în uimitoarea Croaţie

 Pentru cei încă nehotărăţi în privinţa lui 1 mai sau a verii, o mică sugestie ar fi Marea Adriatică şi, de această dată, Croaţia. Fie că vorbim de un tur al Zagrebului (care este realmente fermecător), fie că este vorba despre nisipul din staţiuni precum Dubrovnik, Croaţia merită văzută. Nu uitaţi să aveţi la îndemână paşaportul, fiind absolut obligatoriu pentru a avea acces în această ţară, întrucât aceştia nu sunt membri ai Uniunii Europene, şi implicit, nu folosesc nici moneda Euro Atenţie, deci! Însă, odată intraţi aici, vă veţi bucura din plin de frumuseţea locului şi ospitalitatea locuitorilor.

 Ne aşteaptă Zile şi Nopţi magice. Să aveţi parte de o primăvară caldă!

Posted in Recomandari, Zile si nopti

În aşteptarea verii …

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi, săptămâna 2-19 aprilie 2010]

Mic ghid pentru ca în toi de primăvară să te pregăteşti de o vară perfectă

Cu adevărat putem spune că primăvara s-a instalat în sfârşit printre noi. Simbolurile care vestesc venirea ei nu aduc întotdeauna şi căldura de primăvară. Acum însă, totul a revenit la viaţă! Sărbătorile au trecut, am trecut şi la ora de vară, am stins lumina timp de o oră la Earth Hour şi ne pregătim să începem numărătoarea inversă: mai sunt doar două luni până la vară! Aşa că nu ne mai rămâne decât să pregătim economiile pentru o vacanţă pe cinste!

TOP PRESS ne invită la Târgul de Turism

Cu toţii ne dorim să avem parte de concedii relaxante, departe de aglomeraţia oraşelor, la umbra vreunui plamier, înconjuraţi de multă apă, delectaţi cu tot felul de licori exotice. Chiar în contextul crizei, vacanţele nu pot fi omise, cu atât mai mult cu cât agenţiile de turism şi tur operatorii susţin că nu au crescut preţurile la serviciile oferite în acest an, ci din contră, ofertele sunt tot mai atractive. Astfel, în perioada 23-25 aprilie, ne putem convinge de acest aspect, fiindcă Sala Sporturilor „Antonio Alexe” va găzdui un târg de turism – a cărui organizator este agenţia locală TOP PRESS – şi îşi propune să adune laolaltă agenţii de turism, hoteluri, vile, pensiuni, destinaţii turistice interne şi internaţionale, pachete de vacanţă pentru sezonul estival 2010.  Ar putea fi un prilej foarte bun de a vă găsi excursia potrivită la preţuri de târg (adică net mai mici decât în alte condiţii).

sursă foto: www.toppress.ro

Cum să evităm dezămăgirile în vacanţă?

Dacă totuşi nu reuşiţi să faceţi o vizită expoziţiei şi nici nu aveţi nevoie de intermediari pentru a vă planificar vacanţa, fiţi cu băgare de seamă atunci când decideţi unde şi cum alegeţi destinaţia Atunci când hotărâm să renunţăm la tur operatori, agenţi de turism sau alţi intermediari pentru a ne asigura vacanţă, şi mizăm pe propriul nostru ajutor, folosind metode de căutare precum internetul, este foarte important să punctăm anumite aspecte. Concret, la o rezervare de hotel, cu ajutorul paginilor web specializate, trebuie să fim foarte atenţi şi la recomandările celor care au trecut pe acolo. Un hotel cotat la 4 stele, dar care are un număr de păreri negative mai mare decât cele pozitive va pune semne de întrebare în privinţa calităţii sale. Drept urmare, trebuie să cercetăm îndelung înainte de a lua o decizie pripită şi să evităm astfel neplăcerile ce pot apărea ulterior. Adesea, diferenţele între ceea ce ne este dat să vedem pe internet şi ceea ce descoperim la destinaţie pot fi semnificative şi pot reduce foarte mult calitatea vacanţei noastre.

Un concediu în fascinanta Grecie

O cercetare arată că cei mai mulţi dintre români decid să îşi petreacă verile prin străinătate, ţinând cont de raportul calitate/preţ. Destinaţii precum: Grecia, Turcia, Croaţia, Italia, Spania sau alte insule exotice sunt preferate în defavoarea staţiunilor de la Marea Neagră sau a celor montane.

Despre Grecia se spune că aşteaptă să încaseze din turism, doar în acest an, peste 200 de milioane de euro, şi asta doar de la români. Practic, serviciile oferite, calitatea şi ospitalitatea de care au dat dovadă grecii par să fie puncte de referinţă pentru ai noştri. Şi pe bune dreptate.. Insule precum Thasos, Zakynthos, Creta, Corfu, Santorini sau Egina par a fi dintre cele mai căutate, acestora adăgându-se vizite la: Muntele Athos (accesul este permis exclusiv bărbaţilor, din cauza unor restricţii impuse, ce ţin de religie), Meteora (loc sfânt, ce cuprinde 7 dealuri, pe vârful cărora se găseşte câte o mănăstire. Accesul femeilor se face exclusiv cu fustă, pe care o primesc la intrarea în mănăstire), şi desigur, minunata şi încântătoarea Atena.

Şi pentru că mă simt în largul meu atunci când vorbesc despre ţinutul elen şi de care mă leagă destule amintiri, prin prisma lunilor petrecute acolo, pot spune  cu certitudine că aş recomanda oricui o vizită în ţara grecilor, chiar dacă momentele de linişte sunt ceva mai puţine. În fond, aşa a fost mereu.

Despre Atena se pot spune o mulţime de lucruri frumoase, şi iar dacă vorbim de vizite, printre recomandări ar fi: arhicunoscutul Acropole, Parlamentul şi Piaţa Sintagma, urmat de Monastiraki – locul în care se găsesc cele mai multe suveniruri -, apoi Lykavitos, cel mai înalt punct al capitalei elene care conferă o privelişte încântătoare asupra întregului oraş, Parcul şi Muzeul Naţional, portul Pireu, Glyfada şi Voulagmeni cu plajele minunate. Totuşi evitaţi anumite zone, precum ar fi piaţa Omonia, despre care se spune că ar fi o zonă răufamată. Şi credeţi-mă, chiar este! În fapt, în Atena, totul se întâmplă la cote maxime şi îţi doreşti ca timpul să se oprească în loc şi să te bucuri de tot ce îţi poate oferi ea! Şi să nu uit: preţurile în Grecia sunt acceptabile. Te poţi descurca cu 600 de euro /lună, lejer. Aici intră cheltuielile de cazare, masă şi altele necesare unei vieţi normale.

În concluzie, vă doresc înţelepciune să luaţi decizia potrivită pentru vacanţa dumneavoastră. În numerele viitoare, venim cu noi sugestii pentru un concediu de vis. Până atunci, să vă bucuraţi de Zile şi Nopţi calde de primăvară!

Posted in Calatorii

Zagreb

Povesteam în urmă cu câteva luni, că voi posta pe blogul meu experienţe trăite în oraşele frumoase pe care le-am vizitat. Tot aici, pe EFEMERIDE, se pot citi bilunar, materiale interesante despre diverse biserici şi locuri din Oradea.

În acest moment, postul pe care îl scriu îl dedic capitalei Croaţiei, Zagreb, oraş pe care l-am vizitat în luna august a acestui an. Cu toate că este cel mai mare oraş croat, numărul locuitorilor abia dacă depăşeşte 700.000. De cum cobori din tren şi ajungi în gară, privirea îţi este captată de frumuseţea locului, de grădinile pline de flori, de hotelele marcate cu multe stele, de oamenii primitori … Sunt atâtea atribute care descriu acest oraş, sunt atâtea cuvinte de spus despre Zagreb încât … pentru aceasta există documentarele sau, mai mult, ghidurile de călătorie.

Zagreb

Mi-a plăcut mult acolo, fiind un oraş mic, lipsit de aglomeraţie, fiindcă ştiu să facă turism, fiindcă toţi, de la cei mici la cei în vârstă, ştiu să vorbească engleza, lucru foarte rar întâlnit în ţările europene!

Cu toate că istoria ţarii este una foarte încărcată, croaţii au reuşit să clădească şi să se repună în picioare, astfel că, în momentul de faţă, Croaţia este una din cele mai căutate destinaţii pentru petrecerea vacanţei de vară.

Dobra večer Hrvatska! (Bună seara, Croaţia)

Posted in Relatari

Prin ţarile străine

Adesea mă întreb de ce am rămas în România, când porţile UE mi-au fost mereu deschise. În gândul meu, o dată cu întoarcerea din străinătate, au început să apară imaginile ţărilor pe care le-am vizitat şi să bifez ce mi-a plăcut la fiecare.

În Ungaria am fost de nenumărate ori, dar cele mai frumoase experienţe au fost cele din Balaton şi Budapesta. Îmi amintesc că era 1998, când am ajuns pentru prima oară în Siofok, cea mai mare staţiune de pe lacul Balaton şi constatam cu surprindere ce înseamnă turismul adevărat.

Apoi în Germania, am fost de 4 ori, în sudul ţării (Munchen, Stuttgart sau Nurnberg) şi de fiecare dată am descoperit ceva nou. În 2002, am intrat pentru prima oară în Germania şi am stat acolo două săptămâni. La întoarcere am plâns. Comparam SF-urile de acolo cu sărăcia din ţara noastră şi am intrat în depresie. Apoi, mi-am promis că mă voi întoarce acolo negreşit. De altfel, anual, ajung la nemţi. În Germania, în 2003, am purtat pentru prima oară ochelari pentru cinema 3D. În România, au ajuns 6 ani mai târziu …

Când a fost rândul Greciei, în 2007, am fost un pic sceptică. Dar în 3 luni de stat în Atena, perspectiva mi s-a schimbat. E o ţară fascinantă, dar … păcat că e locuită, vorba aia.

A urmat apoi Cehia, în 2008, şi mai exact Praga şi castele din sud. O ţară învăluită de istorie şi romantism, într-un cuvânt: minunată.

Şi în final, a fost de foarte curând Croaţia, prin Zagreb. Nimic nu se compară cu ceea ce îmi închipuiam eu. Fascinant.

Nu sunt multe ţările pe care le-am vizitat, dar fiecare îmi stârneşte amintiri plăcute. M-aş întoarce în oricare dintre ele, dar aş vizita negreşit şi altele. M-aş muta. Să uit de tot. Să pot să ies afară şi să nu am grijă că lumea se va uita la mine şi mă va judeca. Să pot să fiu funky sau elegantă, când vreau şi unde vreau. Să uit de prejudecăţi şi invidii. Să dispar.

Posted in Relatari

Music gets the best in me (II)

Cu toate că nu am scris foarte multe în ultima perioadă, blogul meu a fost în continuare citit. Barem, s-au adunat prea multe şi atunci priorităţile au altă ordine. Blogul pare-se că a ocupat un loc ceva mai jos. În sfârşit. În acest post voi povesti despre o întâmplare care a avut loc în timpul călătoriei mele în Croaţia, Zagreb. Cronica concertului va urma şi ea şi mai pe larg o veţi putea citi într-o publicaţie în care voi scrie cât de curând.

Sunt o persoană care apreciază artiştii. Fie că sunt solişti, trupe, pictori, sculptori samd, am un respect deosebit pentru ei. Muzica este parte din viaţa mea. Fără ea, nu m-aş vedea. Este una dintre puţinele modalităţi de a-mi da bună-dispoziţie, fie că este dimineaţă, amiază sau seară. Desigur sunt şi foarte selectivă. Ascult doar ce contează cu adevărat. Muzicieni există în toată lumea, însă nu cu toţii deţin talentul adevărat. Unii ajung să fie foarte cunoscuţi, alţii rămân anonimi. Această ultimă categorie deţine poate cele mai multe talente, talente nedescoperite sau talente care se descoperă foarte târziu, poate şi prin prisma faptului că posibilităţile lor de afirmare sunt scăzute.

Zagrebul este un oraş turistic, cu o populaţie în jur de 750.000 de locuitori. Pentru o capitală este extrem de curată şi de îngrijită. Au parcuri, locuri frumoase de vizitat, au tot ce le trebuie. Iar muzica se aude la fiecare colţ de stradă. Într-un loc situat deasupra oraşului, pe o stradă cu suveniruri, un domn cânta la chitară. M-am oprit şi l-am ascultat. Muzica lui mi-a adus un zâmbet pe buze, dar şi o oarecare întristare. Talentul său era atât de mare, dar cui îi păsa? În pălăria lui erau doar câteva monezi. Asta era valoarea lui. Câteva monezi, aruncate probabil de oameni cărora le era mai mult milă, decât apreciau muzica lui. Eu m-am oprit din drumul nostru să îl ascult. Apoi am mers mai departe. Şi orice am fi făcut tot în jurul lui am ajuns. M-am oprit din nou, să-l ascult, să îi zâmbesc în semn de recunoştintă şi să îi dau un bănuţ. Un bănuţ dat din suflet pentru el. Mi-a mulţumit şi am mers mai departe. Cu toate acestea, am mai revenit de vreo două ori. Acelaşi chip blând, aceeaşi muzică instrumentală, un zâmbet din partea mea. M-a recunoscut şi mi-a zis aşa : “Hey, you, come here!” . Nu înţelegeam ce mi se va întâmpla. A scos un CD din cutia sa şi mi l-a dăruit. Am rămas impresionată. Nu ştiam cum trebuie să reacţionez şi i-am spus doar Mulţumesc, urându-i deopotrivă mult succes în continuare. El mi-a dorit asemenea. A fost un moment de neuitat. Lacrimile aveau să îmi năvălească de bucurie. Îl cheamă Tom Evergreen.

Departe însă de toată această poveste, pe care o consider specială, trebuie să notez faptul că în Zagreb am remarcat un lucru pe care în nicio altă ţară nu l-am mai văzut: toţi sunt vorbitori de limbă engleză. De la vânzători, la chelneri şi până la cei în vârstă. Croaţia nu este membră a UE, însă croaţii se pot lăuda cu multe. Şi chiar au cu ce. Ţară frumoasă au, capitală curată au, turism din plin! La noi?

În fine … este singura poveste pe care doream să o relatez din mica mea excursie, pe lângă cronica de concert. Trebuie să spun că în cadrul warm-up-ului U2 au cântat formaţia britanică The Hours, respectiv irlandezii de la Snow Patrol. Eu am stat la circa 2 metri de scenă şi i-am văzut şi ascultat îndeaproape. Întregul spectacol a durat circa 5 ore şi s-a ţinut pe stadionul Maksimir din capitala croată. Estimez că în public au fost circa 50.000 de spectatori. De notat este faptul că şi a doua zi, luni, în acelaşi oraş, a avut loc concertul acestei trupe.

Voi reveni cu detalii într-un post ulterior.

Posted in Relatari

Cine vine la U2 ?

Spuneam într-un post ceva mai vechi despre cuvintele cheie foarte interesante care conduc spre blogul meu. Azi am descoperit aşa ” cine merge la U2 in croatia ” . Păi eu merg. Cine vrea să vină cu noi ?

“You say when he hits you, you don’t mind, Because when he hurts you, you feel alive, Is that what it is?”

And here I go again on my own (partea a n-a) în acest an. De mâine şi până marţi, bloggul meu va supravieţui cum va putea.

Posted in Relatari

Cronicuţă de sfârşit de săptămână

E vineri seara. Friday I am in love, ar spune cei de la The Cure. Teoretic, la ora asta, tinerii ies în oraş, pe terase sau în cluburi, însă eu mi-am savurat liniştită pizza de la Why Not (Cu tot respectul pentru 24FUN şi Zile şi Nopţi, doar în 7Seri am găsit numărul de telefon valid al pizzeriei).În sfârşit, desfătare pentru papilele mele gustative, tristeţe pentru somnul meu şi sănătatea mea. (oricum nu am mâncat decât jumătate din ea!). Dar nu despre asta voiam să scriu.

În tot timpul cât am aşteptat momentul în care pizza va sosi la uşa mea, au început să îmi treacă prin minte pasaje din această săptămână. Deşi nu sunt adeptă rememberingului pe blog şi cu atât mai puţin a lui Twitter, am realizat că deşi e vineri, adică au trecut doar 5 zile din această săptămână, pentru mine par să fi trecut cel mult 10. Nu îmi vine să cred că marţi umblam prin Constanţa şi Mamaia! Totul s-a întâmplat atât de repede, încât doar oboseală pe care o resimt pare să îmi atragă atenţia că nu am visat că am fost plecată, ci chiar s-a întâmplat! Vezi fotografia de mai jos făcută marţi seara.

Mamaia

Am revenit acasă. Veşti bune. Andrei, fratele meu, este inginer. Nota 10 la licenţă. Sunt mândră de el.

Tot o dată cu reîntoarcerea acasă (deşi pare să fi fost o eternitate de când am plecat), florile primite în dar de ziua mea erau la fel de frumoase ca în prima zi. Am primit o mulţime, atât de frumoase, dar trebuie să recunosc că am unul pe care îl admir în mod special, care arată ca şi cum în această clipă l-aş fi primit. Pur şi simplu e minunat. Îl voi ţine la păstrare ani mulţi, sper. 🙂

Buchet de trandafiri

Şi ca să nu uit e rezolvată şi cazarea în Zagreb. Deci, Croaţia, here we come in august. După ce am citit cronica lui Lulu Cremeneanu despre concertul U2 de la Barcelona din 30 iunie, cu greu voi mai răbda până în 9 august când îi voi vedea şi eu pentru prima dată live! Lulu are un talent formidabil în a relata diverse întâmplări şi a scrie reviewuri. Cu siguranţă, cartea lui îmi va rămâne mult timp de acum înainte întipărită în minte!