Posted in Toamna Oradeana

Sincer, iubesc toamna

Sincer, iubesc toamna. Mai mult decât oricare anotimp. În ciuda faptului că m-am născut vara … Primăvara este frumoasă pentru că presupune revenirea la viaţă, primii ghiocei, flori, mărţişoare. Vara, cu farmecul ei, cu marea în ochi, cu nisipul cald care îţi mângâie pielea arsă de soare. Iarna, cu albul ce îţi luminează privirea şi te îmbine la săniuş şi la pârtie. Dar nimic nu se compară cu toamna. Nu e nici cald, nici frig. Potrivit. Potrivit pentru a gândi, pentru a respira, pentru a crea. Pentru a se întâmpla lucruri frumoase. Pentru a scrie. Pentru a … ne bucura de Toamna Orădeană.

Am tot scris despre festivalul pe care îl aştept atât de mult, în fiecare an. Ieri, am avut un guest post pe blogul Ruxandrei Predescu, am mai scris şi prin Zile şi Nopţi, dar nu am scris niciodata despre clipa aceea de bucurie după un concert. Îmi place atât de mult toamna, şi asta şi pentru că ea aduce viaţa în oraşul meu de pe Crişul Repede.

Unul dintre visele mele cele mari, dintotdeauna, a fost să îi văd pe artişi îndeaproape. Fie că erau actori, cântăreţi, oameni MARI, cu alte cuvinte. Şi încet, încet, am reuşit.

În ultimii ani, am văzut mulţi din cei pe care cândva îi vedeam doar la TV. Şi acum am ocazia să văd tot mai mulţi. De exemplu, graţie Living In Apart Hotel Oradea, am reuşit să îi văd în ultimii ani pe: Florin Piersic Jr, Petre Cătălin Fumuru, Pepe, Trupa Obligo, Ada Milea şi alţii.

Mai mult, în urmă cu o săptămână am fost şi la două piese de teatru din cadrul Festivalului de Teatru Scurt, unde am vizionat piesa “Bordel”, jucată de Daniel Vulcu, respectiv “Câte-n lună şi în stele” cu Mălăele şi Caramitru. Profesionişti de-a dreptul. Mari actori ai scenei româneşti.

Joia aceasta, la Sala Sporturilor Antonio Alexe, l-am văzut şi pe Ştefan Bănică Jr, într-un concert de excepţie. Timp de 2 ore, peste 2000 de oameni, au cântat şi au dansat cu unul dintre artiştii mei preferaţi din România. Ai fost, eşti şi vei fi un mare artist pentru mine.

Last, but not the least, concertul de jazz din această seară, cu Blazzaj şi Guilty Lemon, de la Filarmonică, m-a bucurat mult. Un gen de muzică pe care eu îl apreciez foarte mult şi îmi este foarte drag.

Cred că am dat câteva motive pentru care iubesc TOAMNA. Iar dacă e o Toamnă Orădeană, o iubesc de atâtea ori că … nu mai am cuvinte.

Da, îndrăgesc Toamna Orădeană şi abia aştept să văd şi alte spectacole şi desigur … să îi ascult pe Direcţia 5! :). A venit, a venit Toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu … Toamna Orădeană !