Sărbători de iarnă, cu bucurie

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi Oradea, săptămâna 25 noiembrie – 8 decembrie 2011]

Despre datini şi cum se păstrează ele

Ne mai desparte mai puţin de o lună de zile de sărbătorile de iarnă. Magazinele abundă acum, de tot felul de ornamente specifice, amintindu-ne tot mai mult că luna cadourilor se apropie, atât de repede, de noi. Moş Nicolae, Crăciunul sau Anul Nou sunt la un pas distanţă, iar nostalgia trecerii unui an îşi face simţită prezenţa în sufletele noastre. Iar, la cum trece vremea şi la câte schimbări au loc, zilnic, în viaţa noastră, uităm să ţinem cont de amănuntele frumoase ce ne înconjoară. De multe ori chiar şi de tradiţii … Locul lor este luat adesea de party-uri tematice şi astfel îşi pierd tot mai mult din semnificaţie.

Tradiţii specifice de Moş Nicolae şi Crăciun

Cu toate acestea, cu bucurie, constatăm că unele tradiţii se păstrează şi azi, în unele locuri de ţară, încă cu sfinţenie, în timp ce altele şi-au pierdut din farmec, o dată cu trecerea timpului. De la vestitele ghetuţe pregătite de copiii şi puse la geam alături de scrisorile trimise lui Moş Nicolae şi până la datini vechi ale Crăciunului, toate acestea se adună cu bucurie în desaga cu amintiri.

A venit Moş Nicolae

De ce nu mai scriu pe blog în ultima perioadă? Este o întrebare pe care mi-o adresez frecvent.  Cândva scriam zeci de posturi într-o săptămâna, acum abia dacă mai dau un copy-paste la articolele pe care le scriu pentru publicaţia cu care colaborez de mai bine de un an şi jumătate, adică cu Zile şi Nopţi, ediţia de Oradea.

Nu am mai scris pentru că nu am mai avut timp, inspiraţie, pentru că nu voiam să îmi împrăştiu bucuriile sau supărările. Pentru mine, 2010 a fost un an al încercărilor, un an în care am învăţat că viaţa nu este atât de roz cum o credeam, că eram mult prea optimistă în contextul în care nimic nu părea să se îndrepte.

E seara de Sfântul Nicolae. În urmă cu mulţi ani reprezenta una din marile bucurii pe care le aducea sosirea iernii. Acum este doar o zi, cu iz de sărbătoare, în care mă bucur pentru bucuria copiilor care caută curioşi în ghetuţe cadourile lăsate de fratele mai mic al lui Moş Crăciun.

Mă aşteaptă din nou sărbătorile, iar anul nou sper să fie unul mult mai bun, să pot zâmbi, să pot să o iau de la început cu mai mult optimism. Mă pregătesc să plec cât de curând într-o ţară mult mai civilizată decât a noastră, să schimb puţin atmosfera şi să îmi pot face ordine în gânduri. Şi să mă întorc debordând de energie. Asta sper!

E ciudat cum aparenţele pot însela adesea şi cum lumea trăieşte cu impresia că dacă pari să nu ai nicio problemă, chiar nu. Dar viaţa este un teatru cu mulţi actori şi fiecare îşi joacă rolul aşa cum ştie mai bine. Din păcate însă, firul vieţii se rupe, de prea multe ori, mai repede decât credem. Anul acesta câţiva oameni dragi mie s-au înălţat spre ceruri, mult prea repede. Fapt ce ne face să ne întrebăm de ce se întâmplă toate astea, de ce suntem atât de efemeri în lumea aceasta? Cum se face că în ultima perioadă am auzit prea puţine lucruri bune şi prea multe lucruri dureroase?

Cred cu tărie, fiindcă îmi doresc din tot sufletul, că 2011 va fi unul mult mai bun. Dar până atunci mă bucur, totuşi, de Moş Nicolae, dar mai ales de Moş Crăciun.

Zile de sărbătoare

Încet-încet, românii îşi iau rămas-bun de la Sărbători. După ce i-au întâmpinat pe Moş Nicolae, apoi pe Moş Crăciun, şi-au deschis sufletul pentru 2010, azi, ei sărbătoresc Bobotează. Fetele nemăritate şi-au pus sub pernă busuiocul, iar dacă au avut noroc, noaptea şi-au văzut ursitul.

Mâine, românii îşi aniversează Ionii şi Ioanele. Şi în sfârşit, vor renunţa la mesele încărcate, la musafiri, la festine. Îşi vor relua cursul normal al vieţii. Asta până de … Paşte, cel mai devreme. Drept este că pentru mine sezonul de sărbătoare nu s-a încheiat, ci chiar se va prelungi până în 13, o dată cu aniversarea celor 24 de ani ai fratelui meu. Un continuu festin … De-ar fi mereu aşa! Cu toate acestea, este destul de dificil să petreci în mod continuu, parcă nu te mai poţi urni din loc!

E drept că forfota din magazine nu a încetat încă..Chiar şi în această după-masă, parcarea de la Lotus Center era, evident, plină ochi, de parcă nu ne mai săturăm de atâtea cumpărături! Magazinele sunt în continuare pline şi asta cu atât mai mult cu cât pe 15 ianuarie se dă din nou startul la reduceri. Oricum, cele mai multe magazine au diverse promoţii şi oferte, pentru a atrage chiar şi în al doilea an de criză, mulţi clienţi. Am dat peste o mulţime de etichete roşii sau portocali (semn de reducere), ba mai mult toate aceste produse erau de calitate. Acum, tot ce ne plăcea în urmă cu câteva luni, dar ni se părea prea scump, le putem lua cu până la 80% reducere. Nu sună rău deloc, nu?

Până una, alta, să ne trăiască toţii cei care mâine îşi aniversează ziua de nume (în special dintre cei locali): de la tata la politicieni, ziarişti, ingineri şi toţi ceilalţi din alte categorii. “Ioane, Ioane, toată lumea doarme, nu mai eu nu pot să dorm … “.

Moş Nicolae dansează în cabina de vot

În zi de Moş Nicolae, care a fost mai mult sau mai puţin darnic cu noi (de ex. mie mi-a adus un beţişor cu clopoţei de la moşul tată, un set de machiaj de la moşul mamă şi o cutie de bomboane de cioco de la cineva special), mergem să alegem viitorul României pentru următorii 5 ani. Încă nu am apucat să merg să votez, însă cu siguranţă am să îmi exercit acest drept.

În zi de sărbătoare, cei de la Feeling Dance i-au invitat pe cei care îi admiră, la restaurantul Lotus din cadrul complexului comercial, acolo unde vor povesti despre istoria lor, dar şi despre planurile lor de viitor. Va fi acolo şi Willmark.

Concluzia zilei: Moş Nicolae dansează în cabina de vot.