Absurdul, telefonul şi viaţa

[disclaimer: Mi-a plăcut mult editorialul doamnei Gabriela Goudenhooft (publicat în 24FUN – Oradea), mai ales că situaţia prin care a trecut este identică cu a mea. Companii precum Orange trebuie “taxate” pentru atitudinea lor, lipsită de respect faţă de clienţii lor fideli. Şi totuşi până când?]

Fuck the System!

de Gabriela GOUDENHOOFT

Mărturisesc: am nevoie de telefon şi de internet! Iar Sistemul, bănuind dependenţa, a început să se joce cu bietu-mi creier, insultându-mi bruma de inteligenţă  rămasă după ce, tot El, m-a încercat vreme de patru decenii.

Totul a început cu un dar de Crăciun: în cutia Pandorei, un telefon şi un modem de internet cu abonament „unlimited”. Ah, ce bucurie! Până-ntr-o zi când am aflat că, la fiecare ieşire din ţară, pentru activare roaming, trebuie să sun şi, cuminte,  să-l dau la telefon şi pe soţul meu, care-mi făcuse „cadoul”, să confirme.

În altă zi m-au anunţat că navighez prea mult pe internet.  Am recitit contractul: N-E-L-I-M-I-T-A-T! Dar Ei mi-au trimis o factură de 700 euro, susţinând că nelimitat înseamnă trafic rezonabil, care înseamnă sub 8 giga şi, după un sms în care m-au somat să achit suma în aceeaşi zi, duminica, pentru că n-am spart o bancă să forţez plata, mi-au tăiat şi internetul şi  telefonul, ca să mă-nvăţ minte să mă mai pun cu sistemul! M-am înfuriat. I-am dat în judecată. M-au ignorat. M-am încăpăţânat. Am câştigat şi m-am mutat în altă reţea.

Am „trăit bine” la ei până ce sistemul politic mi-a ucis speranţa dar şi firma şi atunci am cerut să-mi mut abonamentul pe persoană fizică. Şi iar a intrat Sistemul în acţiune: „Să vină soţul! Aveţi ştampilă? Dar CF? Permisul de conducere!? O factură de utilităţi pe numele dumneavoastră! Mai recentă! De la apă nu-i bună! N-aveţi RDS? Mai bine de curent!”. După o lună primesc sentinţa, datată 30 septembrie: „Cererea a fost respinsă. Nu îndepliniţi condiţiile. Nu aţi plătit factura de pe 1 octombrie”.

Azi mă plimb pe malul Vltavei, prin Praga, fără roaming, întrebând absurd umbra lui Kafka: Cum au ştiut Ei cu o zi înainte să emită factura că nu voi plăti în 1? Şi ce e de făcut: în telefonie, în politică, în viaţă? Schimbi iar reţeaua şi păstrezi sistemul?

“Profesionalismul”, un cuvânt necunoscut de către Orange România

Scriam în urmă cu mai bine de o lună de zile, un post despre Roamingul de la Orange. Între timp am avut alte multe discuţii cu operatorii de la Serviciul Clienţi (411), legat de solicitarea mea. Mi s-a spus de fiecare dată că în maxim 30 de zile problema mea va fi soluţionată. Am trimis un fax cu factura detaliată scanată în care am marcat toate convorbirile pe care le consider neefectuate, alături de un mesaj cu problema mea. S-a întâmplat exact pe 4 septembrie.

Suntem în 10 octombrie. Desigur că nu am primit nici până acum un răspuns deşi mi s-a promis de fiecare dată. Ieri i-am sunat din nou, povestindu-le a mia oară întreaga situaţie. M-au pus să trimit un mail pe serviciul.clienti@orange.ro şi să revin cu un telefon peste o oră să verific dacă a ajuns la ei. Resun. Mi se spune că nu a ajuns şi să retrimit şi să resun. O oră mai târziu, după trimiterea mailului, resun. Desigur că mailul nu a ajuns la ei. Mi se furnizează alte două adrese de email customer@orange.ro şi customer.care@orange.ro. Retrimit şi sun din nou, azi. În sfârşit mi se confirmă că mailul a ajuns şi mi se spune că am fost pusă ca prioritate şi problema mea va fi soluţionată.

Din păcate, nu pot renunţa la serviciile lor, fiindcă nu sunt dispusă să le plătesc 75 euro pentru lichidare, pe motiv că sunt abia în primele 3 luni din cei 2 ani de prelungire. Însă dezamăgirea mea este foarte mare. Totuşi vorbim de Orange, nu de vreo firmă de joasă speţă. Orange care se laudă că sunt numărul 1 în telefonia mobilă în România. Dar tot Orange este compania care suprataxează clienţii săi. Poveşti similare am auzit foarte multe, deci nu se poate spune că totul se întâmplă în imaginaţia mea!

Concluzia este simplă: profesionalismul nu este un cuvânt ce descrie compania Orange România. Trist.

Fidelitatea se răsplăteşte … la VODAFONE

Există o vorbă după care toate companiile mari sau IMM-urile se ghidează, şi anume: “Clientul nostru, stăpânul nostru”. Clientul este centrul oricărei întreprinderi, fiindcă fără de el nimic nu poate fi realizat.

Pornind de la această premisă, orice companie care se respectă oferă diverse facilităţi, bonificări şi reduceri clienţilor fideli. Desigur că nici Vodafone nu face excepţie de la această regulă. Sunt client al acestei companii de mai bine de 9 ani şi în tot acest timp nu am avut nici măcar o problemă cu ei. Din păcate, nu pot spune acelaşi lucru despre concurenţa lor, adică Orange, care mi-a dat bătăi de cap în cei peste 4 ani de când deţin un contract cu ei.

Revenind însă la Vodafone, în urmă cu câteva zile, apelez Serviciul Clienţi pentru a intra în legătură cu un operator al lor. Luasem hotărârea să renunţ la abonament, fiindcă după aproape 10 ani nu mai aveam parte de nicio facilitate. Deţineam un abonament în valoare de 7 euro (+TVA), în preţul acestuia intrând 60 de minute naţionale în intervalul 17.00-5.00, respectiv 30 de minute în reţea, oricând (facilitate obţinută de clienţii cu o vechime de peste 3 ani). Nu mi se mai părea rentabil, în condiţiile în care un client nou are sute de minute, oricând, la acelaţi preţ. Am oferit aceste motive operatorului, care după o verificare a corectitudinii informaţiilor, mi-a venit cu o ofertă  doar-doar va reuşi să mă ţină în continuare aproape. Ştiam că asta va urma – pentru că am mai avut o încercare de a renunţa la abonament în urmă cu câţiva ani şi răspunsul a fost oferirea de facilităţi – însă nici nu mă aşteptam la propunerea lor. Era vorba de 800 de minute în reţea şi 100 de minute naţionale, oricând, la acelaşi preţ al abonamentului. “INCREDIBIL” îmi spun în gând. Ar face orice pentru clienţii lor, mai ales acum în perioade de criză. Sincer, sunt de admirat că deţin această putere de convingere şi că au reuşit să mă păstreze încă doi ani de acum încolo. Într-adevăr, fidelitatea se răsplăteşte la VODAFONE.

Roaming de la Orange …

Cu ce ne amăgeşte Orangeul pe site-ul lor poţi vedea şi în captura de ecran de mai jos:

“Ai grijă doar de bajaj, de roaming ne ocupăm noi”. Cu siguranţă că se ocupă! Spuneam într-un post anterior despre faptul că voi dezvălui nişte detalii interesante privind prima mea experienţă roaming cu Orange-ul.

Deşi merg cu roaming (de la Vodafone şi de altfel şi cel mai bun) de ani de zile şi am stat chiar şi 3 luni cu un cost suplimentar de cel mult 20 de euro, cei de la Orange se pare că au alte tarife. În cea de-a treia zi din străinătate, mai exact, duminică dimineaţă, primesc sms de la Orange cum că trebuie să contactez de urgenţă serviciul relaţii cu clienţii, altfel îmi vor tăia linia. Nu înţelegeam ce mi se întâmplă, astfel că mi-am contactat părinţii, pentru că ştiam că ei mă pot ajuta. Trebuiau să sune la un număr de Romtelecom, unde (culmea!) le răspundea un operator Orange. Aflu că am cost de 400 de ron (cât?????). Ceva nu e în regulă. De unde? Cum? Cât? Li s-a spus că din serviciile de tip roaming şi că trebuie să achite de urgenţă această sumă, dacă mai vor să îmi păstreze linia. S-au chinuit cumva să scoată acei bani şi să încheie povestea măcar până ajung şi eu acasă.

Când m-am întors, am început să iau legătura cu operatorii Orange şi să aflu detaliile. Mi s-a spus că operatorul de telefonie din Croaţia i-au contactat spunându-le că eu am un cost foarte mare (cumulat într-o singură zi) şi să mă contacteze. Operatorul român mi-a mărturisit că ar trebui să le mulţumesc că m-au anunţat din timp, căci puteam ajunge chiar la costuri de 1000 de euro! Poftim??? Cum adică? De ce cu Vodafone nu am păţit niciodată aşa ceva?

Dragilor de la Orange România, oricât de multe mesaje şi minute aţi da, pentru un cost minim, să ştiţi că VODAFONE RULEZ. Voi nu ştiţi să soluţionaţi probleme clienţilor, le umflaţi facturile cum puteţi, fiindcă voi vă adresaţi mai mult persoanelor fizice şi celor cu bugete reduse, care ştiţi că nu ar putea să comenteze prea mult. Aţi trage chiar şi pielea de pe ei. Dar nu aşa veţi fi lideri pe piaţa de telefonie mobilă din România. Nu aşa. Nu să vă bateţi joc de ei. Să nu vă pese ce li se întâmplă clienţilor voştri!

Cred că mai aveţi multe de învăţat. La voi, nu ştie capul ce fac picioarele. Operatorul din Bucureşti îmi spune că am cost suplimentar de 130 de euro, cel de la Orange Shop din Oradea habar nu are. Cronos îmi arată, acum, 76 de euro. Nimic nu e actualizat. Nimic nu e complet. Dezamăgire totală. Factura îmi apare ca neplătită în condiţiile în care o plătisem online cu 7 zile înainte de ultima zi de plată. Până unde mai mergeţi? Cât vă mai bateţi joc de noi, cei care ne prelungim contracte, plătim la timp şi vă suntem clienţi de ani de zile?

Friendly faces în instituţiile din România

Teoretic, marile companii şi bănci din România, dar mai ales din lume, au parte de un personal amabil, gata oricând să îţi satisfacă toate nevoile şi cerinţele. Din păcate, nu la fel stă situaţia pentru Banca Transilvania spre exemplu, şi de multe ori nici la Orange lucrurile nu stau tocmai roz.

După câte îmi este să constat, oamenii care lucrează în astfel de instituţii, care nu sunt tocmai necunoscute, sunt de tipul NOT FRIENDLY FACES, mai precis deloc prietenoşi, deloc amabili şi nicidecum pregătiţi să le asigure cele mai de calitate servicii clienţilor lor. Desigur, poate că eu am prins doar excepţiile din ceea ce se întâmplă de fapt. Poate că într-adevăr există friendly faces atât la una, cât şi la cealaltă, însă eu am nu am avut şansa de a-i cunoaşte. Şi regret atunci că am afirmat ceea ce am afirmat.

Dar din moment ce atragi atenţia clienţilor tăi să facă linişte (pe un ton mai mult decât obraznic) sau să le explici cât se poate de apatic că locul lor este la alt ghişeu, mi se pare de-a dreptul TERIFIANT. În fond, dragilor, sunteţi plătiţi din banii noştri. Dacă noi nu am fi, voi nu aţi avea unde să lucraţi. Aşa că, vă rog doar atât: RESPECTAŢI-VA CLIENŢII, fiindcă există o vorbă foarte cunoscută: CLIENTUL NOSTRU, STĂPÂNUL NOSTRU. Voi aţi auzit de ea sau aveţi nevoie de nişte traininguri de HR, marketing sau sales?

Din păcate, situaţia se extinde şi mai mult în insituţiile publice. Privatul e privat … E un adevărat roman tot ce se fac acei oameni, cu noi, plătitorii …

ATENŢIE la HACKERII de pe YAHOO!

Aţi fost vreodată întâmpinat pe yahoo messenger cu mesaje de tipul “Salut am si eu o problema ma poti ajuta :-s ? am nevoie urgent de o cartela reincarcabila si nu am de unde sa iau imi poti lua u si iti dau eu bani pe ea ? :(“ ? de pe id-urile prietenilor voştri ?

Atenţie! Sunt HACKERII!

Probabil e ultima modă de reîncărcare a unei cartele fie de Orange, fie de Vodafone! Hackerii au găsit o modalitate ingenioasă de a-şi încărca cartela prin simplul fapt că sparg parole de yahoo, intră pe messengerul acelei persoane, după care intră în discuţie cu persoanele din listă. Modalitatea de abordare este mesajul de mai sus, urmat apoi de o discuţie cu cei care intră în joc. Totul se desfăşoară atât de firesc încât chiar ai crede că vorbeşti cu ownerul id-ului. Asta dacă nu îl cunoşti suficient de bine şi nu îi ştii stilul de discuţie pe mess.

Mi s-a întâmplat şi mie vineri! Nu am să intru în detalii pentru că e foarte tristă povestea, însă mi-am dorit să fac cunoscut acest incident atât de neplăcut pentru a-l evita fiecare dintre voi. Pentru a vă proteja cât mai bine id-ul şi a avea grijă de pe ce alte computere vă accesaţi contul de yahoo. Problema trebuie mai mult mediatizată şi găsit vinovaţii care trebuie traşi la răspundere! Dar cine să facă aşa ceva ?

Conluzia e simplă: utlizaţi parole cât mai lungi, nu vă accesaţi contul de pe alte computere sau aveţi grijă pe lângă cine staţi!