Posted in Cugetari

Prima zi din noua libertate

Prima zi din noua libertate mi-am început-o cu Revelionul relaxării de la Radio ZU, pe care l-am ascultat până spre 2 dimineață. Muzica aceea care te binedispune și care îți da încredere și optimism. Dimineață, mă așteptam să fie un boom de mașini, cei de la Digi24 Oradea făceau înregistrare și nu păreau mirați de ceea ce se întâmplă. Mai târziu însă lucrurile s-au schimbat.

libertatePe final de program, am ieșit la plimbare și observ ceva ce era și în starea de urgență: cozi afară la Lidl și la Penny. Noi ne îndreptam spre zona Prima Shops și Lotus Retail Park. Plin de mașini și de oameni. Orașul nostru, nu demult pustiit, era din nou animat. Magazine diverse, toate deschise, multă multă lume peste tot. Unele magazine chiar arhipline, pesemne ne era tare dor de shopping…

Am plecat cu inima puțin strânsă pe de o parte, dar și bucuroasă pe de altă parte, pentru că trebuie repornit totul, nu putem continua să blocăm totul. Și cumva asta trebuie să înțelegem că nu toți avem șansa de a lucra de acasă, sunt prea puțini care au parte de acest privilegiu, și că nu putem exista unii fără alții … Va trebui să conviețuim cu acest virus, cum conviețuim cu mulți alții despre care puține știm …

Prima zi de ‘libertate’ s-a încheiat cu o ieșire binemeritată în parc și cu revederea cu colegi foarte dragi ai Raisei. Sper din tot sufletul meu să fie doar începutul libertății, care să nu ne mai fie știrbită.

Concluzia de până acum este că mi-am închipuit cu totul diferit prima zi. Dar ….am observat în continuare șoferi grăbiți și înjurând pietonul ce traversează regulamentar, oameni grăbiți și înjurând că nu sunt lăsați să intre în magazin, ori după o astfel de perioadă te-ai aștepta ca măcar un pic lucrurile să se mai schimbe …. Dar, cum ziceam, e doar începutul. Poate va fi cu adevărat o nouă normalitate, așa cum o văd și oamenii faini care mi-au scris în această săptămână:

  • Timea Podina:
    • Experiențele te călesc, te învață că trebuie să cauți soluții ca să treci de obstacole.”
  • Raluca Gherga:
    • Am învățat că dacă avem destulă răbdare, putere de acceptare și creativitate, ne suntem suficienți nouă înșine și mai ales copiilor noștri
  • Eliza Vaș:
    • În perioade din acestea dificile, ne gândim și mai mult la învățăturile pe care le-am primit de acasă și încercăm să le aplicăm în interacțiunea cu ceilalți.
  • Cristina Pușcaș:
    • Aștept să ne vedem la muzeu, pentru început, apoi, mai încolo la Teatru și Filarmonică. E bine să apreciem ce avem și să ne gândim că am scăpat ușor în acest „WWIII”.
  • Remus Toderici:
    • În fiecare zi sunt multe lucruri pe care nu le putem controla și putem să ne adaptăm sau să renunțăm atunci când ni se pare că lucrurile sunt împotriva noastră

Le mulțumesc și lor mult mult, până acum sunt 15 orădeni frumoși care au acceptat să se alăture proiectului meu și continuăm și săptămâna viitoare. Să trecem cu bine peste toate!

Liberté, égalité, fraternité.

 

Posted in Interviuri, Oameni deosebiti

Raluca Gherga: Am învățat că dacă avem destulă răbdare, putere de acceptare și creativitate, ne suntem suficienți nouă înșine și mai ales copiilor noștri

Pe Raluca o cunosc de mulți ani de pe când organiza tot felul de evenimente frumoase cu Farmacia 3 și Clubul Mămicilor Farmacia 3 inițiat în 2012. Are 2 fetițe, una la școală in clasa a IV-a si una in grupa mare la grădiniță. Am invitat-o să alăture proiectului și săne povestească despre perioada aceasta și cum s-au reorganizat.

  • Cum ți s-a părut decizia de închidere a școlilor și mutarea cursurilor în online până în septembrie și cum le-ai explicat fetelor întreaga situație?

Mie, personal, închiderea școlilor și grădinitelor în luna martie mi s-a părut o decizie bună în contextul în care ne aflam. Chiar dacă grupul de vârstă peste 65 ani părea a fi cel mai afectat de către noul virus, oricum copiii sunt cei care respectă mai puțin strict regulile de igienă și ar fi putut ajuta la împărtășierea mai rapidă a virusului (asa numiții “spreaders” în literatura de specialitate). În lumina ultimelor evoluții ale pandemiei, se pare totuși că și copiii pot fi afectați, chiar dacă virusul se manifestă diferit decât la adulți (în SUA au fost raportate cazuri de afecțiuni grave cauzate de covid-19 și chiar deces, la copiii sub 5 ani); așa că mi se pare cea mai bună decizie, deoarece până la urmă sănătatea și siguranța copiilor noștri sunt cele mai importante.

Mai greu a fost la inceput să le explic fetelor de ce o perioadă bună de timp (nici eu nu știam cât!) vom sta acasă și nu vor mai merge la școală și la grădiniță – cel mai mult le lipsesc prietenii, colegii și doamnele învățătoare/ educatoare, și nici noi la serviciu întrucât vom lucra de acasă – partea asta le-a placut cel mai mult, deși sincer eu nu aș putea spune același lucru. 😀 Pentru mine, a fost o adevarată provocare să mă adaptez la a lucra de acasă, și în primă fază, ca și durată chiar am lucrat mai mult decât înainte, adica mai dezorganizat și fără a avea un orar fix… În timp ne-am obișnuit cu toții, cu serviciul, cu școala online, cu activitățile de la grădiniță pe care le așteptăm cu drag, cu gimnastică pe zoom, și până la urmă, chiar daca nu este totul perfect, cred ca este o aternativa viabilă, preferabilă oricând celei în care nu s-ar fi continuat deloc procesul de educație. Da, pentru noi, părinții, este mult mai solicitant, dar cred că perioada această a fost un real test de parenting pentru majoritatea dintre noi părinții, și ne-a făcut mai creativi și mai flexibili, capabili să facem față provocărilor statului acasă cu copii. 🙂

  • Ce ai învățat din această experiență? Ce ai redescoperit?

În această perioadă, am redescoperit tihna și o viață pe care am scos-o de pe “fast forward” și am lăsat-o să curgă normal, aș spune eu, dar în niciun caz nu am pus-o pe pauză. De la început ne-am mutat la bunici împreună cu fetele, pentru a fi la casă, la curte și a putea profita de mișcarea în aer liber, fapt care a contat enorm pentru noi toți. Asa că am (re)învățat să trăim mai aproape de natură, să ne bucurăm de fiecare fir de floare, de fiecare plăntuță răsărită, de soare, de ploaie, de fiecare pasăre care trecea în zbor să ne salute și de toate celelalte animale sau insecte care înainte ne făceau pe unii dintre noi să țipăm. 🙂

Dar, cel mai important e că am petrecut mult mai mult timp de calitate cu familia, cu cei dragi: am jucat jocuri împreună, am făcut diverse activități creative, am lucrat în grădină, am făcut mișcare, am citit, am făcut teme, dar ne-am uitat și la desene animate sau filme pentru copii. Am învățat că dacă avem destulă răbdare, putere de acceptare și creativitate, ne suntem suficienți nouă înșine și mai ales copiilor nostri, pe care de iubit îi iubeam și înainte, doar că nu le-o demonstrăm întotdeauna prin fapte apreciate și de ei ca atare!

  • Cum s-au schimbat lucrurile la Farmacia 3, care este trendul vânzărilor în această perioadă?

Colegii mei din unitățile Farmacia 3 au fost tot timpul pe baricade, “în prima linie” de la bun început și pănă în prezent, cu produse și recomandări de calitate, așa cum au facut-o …de când ne știm. Și pentru aceasta merită tot respectul și recunoștință noastră, a pacienților, la fel ca și medicii și toți ceilalți profesioniști din domeniul sănătății, adevărații eroi ai momentului!. Nu am închis nicio farmacie, chiar dacă vremurile sunt grele și aproape peste tot am modificat programul de lucru al farmaciilor în conformitate cu legislația în vigoare în perioada de urgență. Pentru siguranta pacienților și a personalului Farmacia 3, respectăm normele de igienă impuse privind dezinfectarea suprafețelor de lucru, purtarea de măști și mănuși, păstrarea distanței de siguranță. Pandemia cu care ne confruntăm este fără precedent și a generat o situație foarte dificilă pentru toată lumea, atât din punct de vedere al sănătății și siguranței personale, cât și din punct de vedere economic.  Sperăm că treptat, situația să se schimbe și lucrurile să revină la normal din aceste puncte de vedere.

  •  Ce îți lipsește din viața normala și care va fi primul lucru pe care îl vei face după ce revenim la o normalitate aproape de normalitate?

Cel mai mult din viața “normală”, îmi lipsesc părinții mei și bunica de 90 ani și posibilitatea de a-i strânge tare tare în brațe. I-am mai văzut în această perioadă, pe WhatsApp sau când le-am dus periodic alimente și medicamente, dar întotdeauna, pentru siguranța lor, am păstrat distanța. De asemenea, îmi lipsesc mult prietenii cu care doar ne-am auzit de 2 luni de zile încoace… Nu știu să spun acum care va fi primul lucru pe care îl voi face după “relaxare”, dar pot să spun că sunt sigură că nu voi mai reveni niciodată la “normalitatea” de dinainte.

  • Câteva gânduri pentru cititori /prieteni/orădeni 😊

Normalitatea la care aș vrea să revin nu este cea de dinainte. Nu îmi doresc din nou o viață agitată, stresantă și mereu pe fugă. Mi-aș dori să pot păstra în mine toate părțile bune redescoperite în această perioadă: liniștea și calmul interior, apropierea și respectul mai mare față de natură, prețuirea celor dragi demonstrată prin fapte și nu prin cuvinte, aprecierea bucuriei venite din lucruri mărunte și reorganizarea priorităților individuale. În același timp, îmi doresc să putem ieși din nou pe străzile frumosului nostru oraș, în parcuri și locuri de joacă, să ne putem întâlni din nou cu prietenii pe terase, pe pietonală sau oriunde ne dorim și să putem zâmbi și râde împreuna, bucurându-ne de viață într-un mod responsabil!

Mulțumesc Alina pentru oportunitatea de a da glas câtorva gânduri din această perioadă deosebită!