În această seară, după multele în care nu am mai scris pe blog, am fost onorată de a fi recenzor de carte. Invitată de Editura Arca la o lansare de carte, pentru a vorbi despre aceea, am spus DA fără să stau prea mult pe gânduri. Ba mai mult am vorbit despre acel volum. Cartea poartă numele de ”Similitudini” și îi aparține autorului Ștefan Lazăr. Dar mai bine vă las cu recenzia.
”<<Nu mai sunt demult al acestei lumi, sunt departe de mine însumi, desprins de propriul meu trup – mă aflu printre lucrurile esențiale – Constantin Brâncuși>>. Așa debutează volumulul cu titlul “Similitudini” al domnului Ștefan Lazăr, ”flăcăul de pe Crișuri”, cuminte, sârguincios, onest, prietenos, iubitor de pace și liniște, crescut de părinți înțelepți, respectuos, astfel spus – purtat la vreme și la școală și la biserică” – așa cum frumos îl descris dl. Mircea Bradu pe coperta verso a acestei cărți, de altfel una plină de cugetări literare sau adevărate bijuterii de viață.
Volumul este o continuare a primul său volum, intitulat ”Gânduri”, însă spre deosebire de acela, ”Similitudini” ne duce cu gândul spre și mai multe arii ale vieții noastre, spre unele valori de care câteodată ne agățăm cu tot dinadinsul, spre iubire vs ură, spre fericire vs tristețe …
Pentru a-i acorda o atenție cu totul și cu totul deosebită, autorul consideră potrivit a o dedica soției sale, precum și celor 3 copii ai lor: Ștefan jr, Cristian și Cristina – Gabriela.
Încă de la începutul lecturii, atenția și curiozitatea mi-au fost bine captate și chiar m-am regăsit în foarte multe dintre gândurile dumnealui, unele dintre ele încercând să le memorez, pe altele să le notez, iar pe altele să le folosesc atunci când în viață mă voi lovi din nou de ele.
– ”Copilăria este unicul dar pe care nu-l putem pierde niciodată”
– ”Invidia este umbra geloziei”
– ”Dragostea e steaua pe care nu o poți obliga la o strălucire eternă”.
– ”Soarele răsare și în criză”
– ”Pacea interioară echivalează orice avere”
– ”Trecutul e atingerea rece a lumii de ieri”
Continue reading “”Similitudini” sau gândurile lui Ștefan Lazăr”