Seară de Poezie şi Bosquito & Ovidiu Lipan Ţăndărică

Nu există nicio legătură între seara de poezie şi concertul susţinut de Bosquito şi Ovidiu Lipan Ţăndărică. La prima vedere. Însă există una. Destul de strânsă. Contrar a ceea ce se crede.

Am participat, aseară, la prima seară de poezie organizată în Oradea. Pentru mine, prima seară. Şi am fost plăcut surprinsă să remarc prezenţa unor oameni deosebiţi din Oradea, dar şi a unor oameni dragi mei, pasionaţi la rândul lor de poezie. Şi numai. Astfel că, timp de mai bine de două ore şi jumătate, la LivingRoom de pe bulevardul Magheru, am ascultat poezii frumoase, şi am citit şi eu câteva, două dintre ele fiindu-mi dedicate, cândva:

“Atunci când mi-este greu,
La tine mă gândesc,
În inima mea te port mereu,
Niciodată nu o să îţi mai greşesc”.

Iar cea de-a doua:

“Mă uit pe cer şi văd o seta,
Apoi mă uit la tine,
Aşa-i mai bine,
Eşti mai frumoasă decât ea”.

Apoi, revăzând un manual de limba franceză, mi-am amintit de prima poezie învăţată şi am citit-o. Îmi este foarte dragă mie.

Iar la final, am primit şi o pungă de ceai englezesc pentru implicarea mea în această întâlnire. Şi ce mult m-a bucurat gestul Anei Maria !

Şi pentru că eram în penultima seară a Toamnei Orădene, gândul m-a dus înspre concertul trupei Bosquito alături de Ovidiu Lipan Ţăndărică. Aproape că ajunsesem acasă, pentru că frigul a fost mai puternic decât dorinţa mea, când am realizat că totuşi trebuie să mă întorc. Să îi văd. Să îi ascult. Aşa că am luptat cu factorii perturbatori şi am câştigat. Iar răsplata a fost una bine primită. Concertul a fost mult peste toate aşteptările mele. Splendid. Antrenând orădenii veniţi la faţa locului. Mobilizându-i să danseze, să cânte şi să se ţină de mână. Pentru că nu-i aşa ? “Două mâini în taină s-au întâlnit … “.

Şi lumea i-a cerut. Încă o dată. Şi încă o dată. Şi ne-a plăcut atât de mult încât pe drum, spre casă, fredonam continuu versurile piesei “Două mâini în taină s-au întâlnit … “.

Şi am dansat. Şi am cântat. Şi am zâmbit. Şi m-am bucurat că am ajuns şi aici.

Parcă nu îmi vine a crede că ne mai despărţim de o Toamnă Orădeană. Că timpul nu stă în loc şi o ia agale. Şi totuşi … Azi e ultima zi de festival. Se anunţă plină.

Doamnă Toamnă, cum ne bucuri tu aşa 🙂

Cronică de concert: Gabriel Dorobanţu şi Gheorghe Gheorghiu

Am comis-o şi pe asta. Am fost la concert. Dar nu la unul oarecare.

Doi dintre artiştii copilăriei mele, cărora în urma cu mai bine de 20 de de ani, undeva la Neptun, la mare, le ofeream flori, cu emoţie de copil, au fost din nou în faţa mea. 20 de ani mai târziu, la Toamna Orădeană: Gabriel Dorobanţu şi Gheorghe Gheorghiu.

Cel dintâi, vizibil emoţionat şi flatat de către public cald al Oradiei, mi-a amintit de copilăria mea, ne-a încântat cu piese mai vechi şi mai noi, şi mai mult decât atât m-a impresionat. Sublim. Aşa cum reuşea atunci. Demult. Un spectacol de calitate, aşa cum în urmă cu muţi ani ţi-era dat să vezi. Fabulos. Până la lacrimi. Nu aş fi crezut vreodată că voi mai ajunge la astfel de concerte şi totuşi … Nu regret deloc. Din contră. Îmi aminteşte de multe lucruri frumoase, de odinioară. De bunica mea cea dragă. De copilăria mea. De grijile inexistente de atunci. De tot ce doar un copil poate simţi.

“Te văd şi nu cred că eşti o minune, tu eşti dorinţa toată. Frumoasă ca o gheaţă, tu îmi eşti dorinţa” ne spune Gabriel într-una din piesele lui.

Desigur că nu a lipsit nici “Mai vino iar în gara noastră mică … “.

Şarmant ca de obicei, plin de bun simţ, de eleganţă, Gabriel Dorobanţu a părăsit scena mulţumind de repetate rânduri publicului orădean. Se simţea absenţa lui la Oradea, de mai bine de 20 de ani.

Cât despre Gheorghe Gheorghiu, acelaşi el, cu părul în vânt şi cărarea la mijloc, barem timpul nici nu se vede că a trecut peste el. Încă de la început ne-a cântat celebra-i piesă “Dar unde dragoste nu e, nimic nu e”, iar în pauzele dintre piese presară, cu umor mai mult sau …, diverse glumiţe. Acelaşi el, acelaşi stil, acelaşi ton. Nimic schimbat. Plin de iubire, de poveşti cu ochi căprui, iubire trecute sau viitoare.

Mi-au rămas întipărite în minte şi versurile “Mă gândesc la tine, mi-este dor de tine, mi-este dor, fără ochii tăi cred că am să mor” (dar şi completarea lui ulterioară “Dar dacă reînvii, să te ţii”).

Carevasăzică, într-o lume în care suntem obişnuiţi să cântăm despre faptul că vara nu avem somn sau că dragostea se face în minim doi, o astfel de muzică este uitată. Sau lăsată deoparte, şi ne mai amintim de ea la Festivalul Mamaia sau Cerbul De Aur. Iar când revina te emoţionează, retrăind acei ani. Frumoşi.

Şi am încălecat pe o şa şi v-am spus povestea mea. O nouă poveste din Toamna Orădeană.

[Menţiune de final: nu sunt blogger acreditat, m-am trezit mult prea târziu să cer acea acreditare, când festivalul era în toi, mi-ar fi plăcut să fiu. Dar  susţin festivalul, scriu cu drag pentru blogul meu şi pentru LivingIn. Poate data viitoare, Flavius va ţine cont şi de mine]

Doamnă Toamnă

Încă de mult timp nu am mai avut un weekend atât de liniştit. De casă, de familie. Obişnuiam, cel puţin în ultimul an, să mă recreez în diverse moduri atunci când intram în weekend. Doream să evadez din agitaţia cotidiană şi îmi luam prietenii şi ieşeam. Oriunde aveam posibilitatea.

Scriam într-un post mai vechi, că anul acesta chiar am călătorit, poate mai mult ca niciodată, dar oricât de magice au fost acele locuri, nicăieri nu e mai bine ca acasă. Aşa se face că şi în acest sfârşit de săptămână am făcut activităţi diverse în casă sau prin oraş. Şi a fost atât de bine !

Săptămăna care urmează va fi una deosebită. Sau cel puţin asta îmi doresc. Şi asta şi pentru că vineri, 12 octombrie, adică chiar de Ziua Oraşului, voi avea ocazia de a-i revedea pentru a multa oară pe îndrăgiţii mei de la Direcţia 5.

Desigur că nu voi rata nici concertul trupei Vama, din aceeaşi seară. În fapt, întregul program al Toamnei Orădene 2012 se găseşte aici: http://toamnaoradeana.com/program/. Şi merită. E unul foarte variat, cât să acopere toate gusturile şi toate vârstele.

Îmi place să mă bucur de toamnă. De anotimpul meu iubit. De agitaţia pe care o provoacă în jurul ei, atunci când îşi face apariţia. De impactul pe care îl are asupra mea. De bucuria ce mi-o dă.

Barem, blogul meu a auzit multe despre această toamnă. Şi va mai auzi. Pentru că vreau să crească din nou. Alături de simţirile şi de trăirile mele. Alături de experienţele mele puse laolaltă şi relatate cu drag, aşa cum obişnuiam să o fac şi mai demult. Pentru că acest blog (pentru care sper că în curând îi voi lua binemeritatul domeniu), la cei aproape 5 anişori ai lui, trebuie să trăiască. Atâta timp cât voi fi şi eu.

Doamnă Toamnă, Doamnă toamnă, mă pui pe gânduri. Mă pui pe scris. Îmi dai de lucru, îmi transmiţi energie şi inspiraţie. Vezi? De aia te iubesc !

Guilty Lemon şi Blazzaj la Toamna Orădeană.

După cum spuneam în postul de aseară despre Toamna Orădeană, aseară am participat la concertul de jazz susţinut de Guilty Lemon şi de Blazzaj, trebuie să spun că tare tare mult mi-au plăcut.

Recomand cu mare drag: 

Foarte fain clipul realizat de DreamStudio.

Sincer, iubesc toamna

Sincer, iubesc toamna. Mai mult decât oricare anotimp. În ciuda faptului că m-am născut vara … Primăvara este frumoasă pentru că presupune revenirea la viaţă, primii ghiocei, flori, mărţişoare. Vara, cu farmecul ei, cu marea în ochi, cu nisipul cald care îţi mângâie pielea arsă de soare. Iarna, cu albul ce îţi luminează privirea şi te îmbine la săniuş şi la pârtie. Dar nimic nu se compară cu toamna. Nu e nici cald, nici frig. Potrivit. Potrivit pentru a gândi, pentru a respira, pentru a crea. Pentru a se întâmpla lucruri frumoase. Pentru a scrie. Pentru a … ne bucura de Toamna Orădeană.

Am tot scris despre festivalul pe care îl aştept atât de mult, în fiecare an. Ieri, am avut un guest post pe blogul Ruxandrei Predescu, am mai scris şi prin Zile şi Nopţi, dar nu am scris niciodata despre clipa aceea de bucurie după un concert. Îmi place atât de mult toamna, şi asta şi pentru că ea aduce viaţa în oraşul meu de pe Crişul Repede.

Unul dintre visele mele cele mari, dintotdeauna, a fost să îi văd pe artişi îndeaproape. Fie că erau actori, cântăreţi, oameni MARI, cu alte cuvinte. Şi încet, încet, am reuşit.

În ultimii ani, am văzut mulţi din cei pe care cândva îi vedeam doar la TV. Şi acum am ocazia să văd tot mai mulţi. De exemplu, graţie Living In Apart Hotel Oradea, am reuşit să îi văd în ultimii ani pe: Florin Piersic Jr, Petre Cătălin Fumuru, Pepe, Trupa Obligo, Ada Milea şi alţii.

Mai mult, în urmă cu o săptămână am fost şi la două piese de teatru din cadrul Festivalului de Teatru Scurt, unde am vizionat piesa “Bordel”, jucată de Daniel Vulcu, respectiv “Câte-n lună şi în stele” cu Mălăele şi Caramitru. Profesionişti de-a dreptul. Mari actori ai scenei româneşti.

Joia aceasta, la Sala Sporturilor Antonio Alexe, l-am văzut şi pe Ştefan Bănică Jr, într-un concert de excepţie. Timp de 2 ore, peste 2000 de oameni, au cântat şi au dansat cu unul dintre artiştii mei preferaţi din România. Ai fost, eşti şi vei fi un mare artist pentru mine.

Last, but not the least, concertul de jazz din această seară, cu Blazzaj şi Guilty Lemon, de la Filarmonică, m-a bucurat mult. Un gen de muzică pe care eu îl apreciez foarte mult şi îmi este foarte drag.

Cred că am dat câteva motive pentru care iubesc TOAMNA. Iar dacă e o Toamnă Orădeană, o iubesc de atâtea ori că … nu mai am cuvinte.

Da, îndrăgesc Toamna Orădeană şi abia aştept să văd şi alte spectacole şi desigur … să îi ascult pe Direcţia 5! :). A venit, a venit Toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu … Toamna Orădeană !

Şi simţi parfum de Toamnă Orădeană

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi Oradea, săptămâna 17 -31 august 2012]

Despre Toamna Orădeană 2012

De cum se termină vară, pregătirile pentru Toamna Orădeană nu mai contenesc. Încă de la început de vară, pe ici, pe colo, încep să se anunţe cei care ne vor încânta timp de mai multe zile, în luna octombrie. Iar mai apoi, de regulă, pe 12 octombrie, încheind cu focuri de artificii, celebrăm Ziua Oraşului. Aceasta este povestea de fiecare an, la început de septembrie. Mai repede decât am crede, toamna se aşterne peste noi.

Dacă vara nu am dormit, atunci pe timp de toamnă vom celebra Toamna Orădeană. În acest an, aceasta se află la ediţia a XXI-a. Astfel, în perioada 1 – 14 octombrie, Casa de Cultura Oradea, cu sprijinul Primăriei Municipiului Oradea, principalii organizatori ai evenimentului, pregătesc diverse activităţi demne de urmărit.

Vis de toamnă

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi Oradea, săptămâna 28 octombrie – 8 noiembrie 2011]

Sau mai multe despre micile bucurii ale vieții

Sfârşitul de an este din ce în ce mai aproape, fapt pentru care avem obiceiul de a rememora cele mai bune sau cele mai puţin reuşite momente din anul ce tocmai trece.

La prima vedere, pentru Oradea, 2011 a fost unul bogat în evenimente şi manifestări culturale, și nu numai, drept pentru care afirmăm tot mai mult, o dată cu trecerea timpului că Oradea noastră are cu adevărat potenţial şi are ce atât de multe de oferit. Şi chiar există o mulţime de argumente care să sublineze această ipoteză. Mai mult decât atât, toamna aceasta a adus mai multe lucruri minunate pentru oraș, fapt pentru care visele de toamnă chiar pot deveni realitate.

Oradea reborn

În mod cert, una din cele mai mari realizări ce pot fi bifate pentru oraşul nostru, în acest an, este reabilitatarea Teatrului de Stat, care şi-a căpătat, cu această ocazie, şi altă titulatură, drept „Teatrul Regina Maria”. În această manieră, a adus publicului orădean, piese dintre cele mai selecte jucate de mari actori ai teatrului românesc.

Fireşte că Festivalul de Teatru Scurt a fost un punct important de atracţie al Toamnei Orădene, iar pe scenă au urcat, în fața spectatorilor, nume precum: Horaţiu Mălăiele, Florin Piersic Jr., Tudor Chirilă, Adriana Trandafir sau Petre Fumuru. Toți, prin ceea ce sunt și ceea ce fac pentru teatrul românesc, au adăugat un plus de valoare culturii din Oradea. Păşind în „noul” teatru, am simţit eleganţa locaţiei, cu farmecul său de neegalat, şi, nu în ultimul rând „foamea” orădenilor pentru frumos şi dorul lor de teatru.

Acum, este cu prisosință să mai privim cu nostalgie spre festival – unele piese au ridicat sala în picioare, în timp ce altele au trezit dezamăgiri – ci mai degrabă am arunca un ochi spre viitor, căci se anunță unul promițător. Ne așteaptă piese de iubire sau comedii diverse, jucate atât în teatru, cât şi în puburi. Amintim câteva dintre ele:  „Fetiţa cu chibrituri”, „Romeo şi Julieta”, „Tanţa şi Costel”, „Desculţ în parc”, „Scripcarul pe acoperiş”, „Maytreyi”, „Biloxi Blues”, „Îndrăgostiţii din Ancona” „Girodina”, „Cerere în căsătorie” sunt doar câteva dintre propunerile ce ni se pun în față. Nu sunt puține deloc. Iar mai multe informații – teatrul a intrat și în platformele de Social Media – puteți găsi mai multe aici:

https://www.facebook.com/TeatrulReginaMariaOradea.

În definitiv, Festivalul de Teatru Scurt rămâne unul memorabil, pregătindu-ne și dorindu-ne tot mai mult să vină următorul. Dar, până atunci, să ne îngăduim să urmărim toate celelalte spectacole care ni se pregătesc.

La drept vorbind, după multe ore de muncă, agitaţie şi deadline-rui, ce poate fi mai relaxant decât o bună piesă de teatru sau o comedie? Poate un film la cinema ar mai fi o alternativă. Nu sună rău deloc, şi asta cu atât mai mult cu cât cinematografele şi-au făcut, încet, dar sigur, un loc călduţ în inimile noastre. Iar acum, grație multor locații și mall-uri noi, avem de unde alege ce să vizionăm și/sau cum să ne petrecem timpul liber.

Cu toţii la teatru!

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi, săptămâna 15-28 octombrie 2010]

Debutul toamnei este marcat şi de o nouă stagiune a Teatrului de Stat Oradea

Toamna a adus  – pe lângă festivaluri de teatru revenite după ani buni pe scena orădeană, concerte mari care nu s-au lăsat duse chiar dacă vara s-a terminat, ba mai mult s-au înghesuit timp de o lună de zile la Toamna Orădeană – o nouă stagiune de teatru redeschisă odată cu „sezonul de toamnă”. Săli mari s-au dovedit, într-un timp foarte scurt, a fi parcă prea mici pentru numărul iubitorilor de teatru din Oradea.

Festivalul de Teatru Scurt a fost realmente un succes, reuşind să ne deschidă din nou, apetitul pentru teatru. Şi cum toamna a venit, în mod firesc avem parte de multe premiere, care merită văzute. Teatrul îţi oferă câteva ore de evadare, iar câteva recomandări despre cum poţi lua o scurtă pauză de la viaţa obişnuită, refugiat la teatru. Aici, recreerea prin artă se împleteşte cu promovarea culturii, educarea şi dezvoltarea simţului pentru frumos a publicului orădean, prin adeziunea la normele şi la valorile culturale ale comunităţii noastre.

 „Fetiţa cu chibrituri”, prima premieră a stagiunii 2010-2011

Trupa „Iosif Vulcan” a Teatrului de Stat din Oradea a anunţat deschiderea stagiunii 2010-2011, cu premiera spectacolului „Fetiţa cu chibrituri”, adaptare de Angel Cîrstea după Hans-Christian Andersen. Regia spectacolului este semnată de Eugen Ţugulea, iar scenografia de Vasilatos Ianis, asistent scenografie Anca Popescu Raţiu.

 „Girodina”, a doua premiera a stagiunii

 Cea de-a doua premieră a stagiunii a avut loc într-o atmosferă de sărbătoare, în cadrul Festivalului de Teatru Scurt. Spectacolul „Girodina” de Jean-Claude Carrière, regia artistică Petre Panait, i-a avut în distribuţie în rolul Claire şi Jacqueline pe Corina Cernea, Informatorul şi Armand: jucaţi de Petre Ghimbăşan, Comisarul şi Jacques de Şerban Borda, iar Vecinul de către Petre Panait.

Girodina este un joc care se concentrează asupra unui cuvânt necunoscut. Acest joc este practicat de un bărbat şi de o femeie care se cunosc şi chiar trăiesc împreună. Jocul lor dezvăluie capcane şi pericole, în care înseşi raţiunea şi buna funcţionare a spiritului sunt ameninţate.

„Soare pentru doi”, cea de-a treia premieră a acestei stagiuni

„Într-o seară, în apartamentul doctorului Benjamin Bertholin îşi face o apariţie intempestivă tânăra Josiane Desrumaux. Asumându-şi falsa identitate a unei foste paciente a medicului, tânăra se instalează în casa acestuia, obligându-l prin şantaj să o găzduiască. Ea răstoarnă ordinea şi tabieturile medicului pasionat de Mozart şi de şah, care refuză orice idee de familie, de responsabilitate sau de relaţii constante. Răsturnarea spectaculoasă a situaţiei survine după o vreme de convieţuire, când este revelată adevărata identitate a fetei. O piesă despre asumarea responsabilităţii propriilor fapte, despre armonia şi dificultăţile vieţii alături de cei apropiaţi şi despre recuperarea timpului pierdut”

„Soare pentru doi” este jucată de către trupa Teatrului de Stat Oradea „Iosif Vulcan”, autor. Pierre Sauvil, iar regia artistică şi scenografia atribuite lui Daniel Vulcu. În piesă joacă actorii: Daniel Vulcu şi Lucia Rogoz.

Alte piese prezentate şi preţurile biletelor şi abonamentelor

Acestor premiere li se alătură şi alte spectacole prezentate pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor. Dintre acestea se găsesc: „Amor cu repetiţie”, de Ray Cooney, în regia artistică: Cristian Ioan, „La Grande Magia”, de Eduardo de Filippo, în regia artistică Alexandru Colpacci, „Îndrăgostiţii din Ancona”, adaptare de Vaida Katalin, regia artistică: Andrei Mihalache, şi Un spectacol din dramaturgia universală. De menţionat este faptul că abonaţii vor beneficia de intrare gratuită la unul din spectacolele stagiunilor trecute.

Preţurile abonamentelor sunt: abonamente premieră – 50 lei, abonament simplu – 40 lei, abonament cu preţ redus – 30 lei. În ceea ce privesc preţurile biletor la Sala Mare, acestea se prezintă în felul următor: bilet premieră – 20 lei, bilet simplu – 15 lei, bilet cu preţ redus – 10 lei. Totodată, pentru biletele la Sala Studio, preţurile aferente sunt: bilet premieră – 15 lei, bilet simplu – 10 lei, bilet cu preţ redus – 7 lei. De preţul redus beneficiază elevii, studenţii şi pensionarii. Abonamentele pot fi achiziţionate începând cu data de 15 septembrie 2010 de la Casa de bilete a teatrului  şi de la biroul de organizare al trupei „Iosif Vulcan”, zilnic între orele 10-13 şi 17-19.

Alte informaţii se găsesc şi accesând pagina web: www.teatruloradea.ro 

Ne vedem la teatru!

Teatrul de Stat din Oradea se preocupă de crearea unor spectacole care să reflecte contextul multicultural în care trăim, sperând, printre altele, ca teatrul să rămână şi chiar să se dezvolte într-un limbaj aparte, destinat tuturor categoriilor de vârstă.

Sper să apucăm să vedem măcar unul din spectacolele mai sus menţionate mai sus, pentru că teatrul este, în viziunea mea, unul din cele mai mari binefaceri pe care ni le putem face. Aşa, cuminte, înţelept şi fără măşti. Şi mai sper ca la anul să putem vedea toate piesele pe scena Teatrului de Stat, aşa cum se cuvine, atât pentru actori, regizori, cât şi pentru publicul iubitor de teatru din Oradea.

A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva …

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi, săptămâna 17 septembrie – 1 octombrie 2010]

Sau mai bine să ne bucurăm de zile şi nopţi de toamnă în Oradea

Mi-e greu să cred că a venit iar toamnă. Mereu m-a speriat acest anotimp, iar în trecut, debutul toamnei era marcat de începutul şcolii. Pe de altă parte, reîntoarcea la şcoala implica revederea cu colegii şi prietenii de şcoală, ceea ce era un moment inegalabil. Chiar şi cu această mică bucurie, eram totuşi trişti, întrucât fiecare an nou ne ducea tot mai aproape de viaţa de după şcoală, fapt ce ne făcea să ne punem multe semne de întrebare: „Oare cum va fi atunci?”. Zilele au trecut, anii la fel şi ei, până când am fost puşi în faţa faptului. Nu mai erau vacanţe lungi, nu mai erau zile când, din diverse motive, ne făceam nevăzuţi de la vreo oră plictisitoare. Tot ce îmi închipuisem până atunci era diferit de ceea ce se întâmpla în realitate.

Toamna aduce mereu schimbări şi de multe ori ne ia pe nepregătite. Tot ea este cea care ne transformă şi în nişte nostalgici incurabili. În definitiv, toamna ne apropie tot mai mult de finalul de an, moment în care ne pregătim să facem un nou bilanţ.

Acum, serile calde de vară sunt înlocuite de seri răcoroase, şi parcă cheful de a mai ieşi pe undeva scade treptat până la următorul sezon estival. Mai mult, toamna îmi aminteşte de versurile piesei „Emoţii” ce îi aparţine lui Nicu Alifantis „A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva …”.

Departe însă de tot ceea ce înseamnă reflecţie şi nostalgie, stă în fapt începutul unui nou anotimp şi după cum spuneam, pregătirea de schimbare. În numărul precedent, referindu-mă tot la toamnă, am identificat cele mai importante festivaluri de care Oradea va avea parte în perioada imediat următoare. Aşa cum este de aşteptat „Toamna Orădeană” îşi face simţită prezenţa, an de an, la începutul lunii septembrie, încheindu-se pe 12 octombrie, o dată cu sărbătorirea Zilei Oraşului Oradea. În ediţia curentă, aflăm despre alte două evenimente, cel puţin la fel de interesante, ce fac parte din acest festival, şi nu numai, şi care se vor desfăşura foarte curând.

Fashion Week la Lotus Center

Lotus Fashion Week vă va prezenta cele mai noi colecţii ale toamnei create de designeri de renume. Evenimentul se va desfăşura zilnic în cadrul Lotus Center, pe tot parcursul perioadei 20 – 26 septembrie 2010, iar responsabilii de această manifestare  promit că vom fi răsfăţaţi din plin. Cat Walk, Couture sau Glamorous vor fi cuvintele de bază în acele zile.

TOP EXPO 2010

Un alt eveniment ce nu trebuie ratat este TOP EXPO 2010. TOP PRESS, principalul organizator al evenimentului cu acest titlu, consideră că acesta este cel mai complex eveniment din seria târgurilor şi expoziţiilor organizate în 2009 şi 2010, fiind în acest moment singurul organizator de pe piaţa locală. Târgul se va desfăşura în perioada 24 – 26 septembrie 2010, în incinta Sălii Sporturilor „Antonio Alexe” din Oradea. În plus, la exterior, pe platoul dinspre Casa Tineretului, vor fi amplasate terase-restaurant pentru publicul vizitator, respectiv o scenă în scopul desfăşurării de evenimente conexe, concursuri cu premii şi momente artistice.

În paşi de toamnă orădeană

[articol publicat în revista Zile şi Nopţi, săptămâna 3  – 16 septembrie 2010]

Toamna aduce an de an, la Oradea, festivaluri pe placul tuturor

Cu bucurie sau nu, toamna a venit din nou şi peste urbea noastră. Zilele calde şi însorite de vară îşi iau rămas bun de la noi, lăsând în urma lor amintiri frumoase şi multe zâmbete pe chipurile noastre. În minte se perindă acum: imaginea începutului de şcoală, a facultăţii sau … reîntoarcerea la locul de muncă. Adio zile libere, zile pline de odihnă sau distracţie, căci revenim greoi la realitatea cotidiană. Mai mult sau mai puţin încântaţi de tot ceea ce ni se întâmplă, ne conformăm totuşi cu ideea că locul vacanţei sau al concediului este luat de câteva festivaluri care vin să ne dezmorţească atunci când credem că totul este gri şi sumbru.

E loc de sărbătoare

Ca şi cum nu ne-ar fi îndeajuns trei luni de vară pline de bună-dispoziţie, începutul toamnei este marcat, an de an, în Oradea, de diverse festivaluri care atrag mii de vizitatori veniţi atât din ţară, cât şi din străinătate. De la festivaluri precum cel de Antichităţi, la cel al Pălincărilor, la Festivalul Vinului sau al Berii sau Expo Varadinum, alături de diverse întreceri sportive dotate cu Cupa “Toamna Orădeană”, toate culminează cu, probabil cel mai aşteptat dintre ele, Zilele Oraşului. Şi toate acestea manifestări sunt incluse în ceea ce orădenii numesc „Toamna Orădeană”.

Despre Toamna Orădeană

Toamna Orădeana este un festival de divertisment şi cultură, organizat în fiecare an între jumătatea lunii septembrie şi 12 octombrie, când este serbată ziua oraşului. De notat este faptul că prima ediţie a festivalului a avut loc în anul 1991.

Preluând modelul unor oraşe precum: Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş, Sighişoara, Braşov, Bucureşti şi nu numai, în fiecare an, aceste sărbători au fost marcate de prezenţa unor trupe deja consacrate din muzica românească, dar şi dintre artiştii internaţionali. Cu siguranţă că ne vom aminti cu drag de concertele unor trupe ca: Holograf, Proconsul sau Voltaj, dar nu vom uita nici prestaţia celor de la Alphaville. Piese precum „Forever Young” sau „Big in Japan”, interpretate live în Oradea, au să-şi găsească loc mereu în amintirea noastră. Show-ului acestei trupe i se alătura şi spectacolele susţinute de Uriah Heep sau Goran Bregovic. În mod tradiţional, festivalul începe cu “Alaiul Toamnei”, o defilare tematică. Tot în prima zi a festivalului se desfăşoară teatre de stradă, expoziţii fotografice şi concerte în aer liber. Este de bine de ştiut faptul că din programul Toamnei Orădene nu lipsesc spectacolele de teatru, târgurile şi expoziţiile, lansările de carte-reviste, concertele şi spectacolele de muzică, conferinţe-seminarii şi manifestările sportive.

Aşadar, pe parcursul celor patru săptămâni au loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive şi de divertisment, în mai multe locaţii precum: Cetatea Oradiei, Parcul Nicolae Bălcescu, Piaţa Unirii, Teatrul de Stat, Arena Antonio Alexe, Casa de Cultură a Sindicatelor, Galeria de Arte Vizuale, diverse localuri, terase şi cluburi.