Drag me …

Ce să nu vedeţi! Am intrat aseară  pe site-ul de la Hollywood Mutiplex Oradea să văd şi eu ce filme mai rulează în ultima perioadă. Privirea mi-a sărit pe “Drag me to hell”, astfel că am decis să îl downlodez. Sincer, nu îl recomand. E foarte aiurea. Vezi trailerul.

He’s not …

 Am văzut aseară, la recomandarea prietenei mele Csilla, filmul: “He’s not that into you”. Orice tânără care nu l-a văzut încă trebuie neapărat să îl vizioneze! Este un MUST HAVE! CIteşte  mai multe despre acest film aici.

Şmecherie de România

Eu mă tot întreb adesea până unde merge şmecheria de România. Azi am descoperit un videoclip de senzaţie, din suita de clipuri marca Fernando de la Caransebeş şi alţii, un aşa zis Paul de la Roman care ne povesteşte despre şmecheria de România. Merită văzut!

Şi că tot am deschis acest subiect, nu pot să omit o poveste care mi-a fost dat să o aud în timpul călătoriei mele spre Constanţa. Colega mea de compartiment (din Oradea şi ea) îmi spunea despre o colegă de a ei de la Târgu Jiu, care are o fiica la liceu. În Bucureşti, cică există o fabrică care produce etichete pentru companii prestigioase. Olteanca cumpără diverse etichete pe care le plasează apoi pe hainele cumpărate – de la piaţă – pentru fiica ei, fiindcă altfel aceasta nu poartă hainele respective. Dat fiind faptul că tânara studiază la un liceu de fiţe, iar posibilităţile financiare sunt reduse, pare-se că această soluţie este una extrem de favorabilă atât pentru mamă, cât şi pentru fiică. Încotro ne îndreptăm?

Brown Sugar

Am fost ieri pe o terasă cochetă. Se află pe strada Mihai Eminescu, după Inspectoratul Şcolar, e micuţă şi are licori speciale. Din păcate, nu am găsit pe internet nicio informaţie vizavi de acest loc de petrecere a timpului liber şi prin urmare am hotărât să scriu acest foarte scurt review.

Un loc plin de verdeaţă, amenajat foarte drăguţ, pregătit pentru a-şi întâmpina clienţii şi un nume interesant: “Brown Sugar”.

Cronicuţă de sfârşit de săptămână

E vineri seara. Friday I am in love, ar spune cei de la The Cure. Teoretic, la ora asta, tinerii ies în oraş, pe terase sau în cluburi, însă eu mi-am savurat liniştită pizza de la Why Not (Cu tot respectul pentru 24FUN şi Zile şi Nopţi, doar în 7Seri am găsit numărul de telefon valid al pizzeriei).În sfârşit, desfătare pentru papilele mele gustative, tristeţe pentru somnul meu şi sănătatea mea. (oricum nu am mâncat decât jumătate din ea!). Dar nu despre asta voiam să scriu.

În tot timpul cât am aşteptat momentul în care pizza va sosi la uşa mea, au început să îmi treacă prin minte pasaje din această săptămână. Deşi nu sunt adeptă rememberingului pe blog şi cu atât mai puţin a lui Twitter, am realizat că deşi e vineri, adică au trecut doar 5 zile din această săptămână, pentru mine par să fi trecut cel mult 10. Nu îmi vine să cred că marţi umblam prin Constanţa şi Mamaia! Totul s-a întâmplat atât de repede, încât doar oboseală pe care o resimt pare să îmi atragă atenţia că nu am visat că am fost plecată, ci chiar s-a întâmplat! Vezi fotografia de mai jos făcută marţi seara.

Mamaia

Am revenit acasă. Veşti bune. Andrei, fratele meu, este inginer. Nota 10 la licenţă. Sunt mândră de el.

Tot o dată cu reîntoarcerea acasă (deşi pare să fi fost o eternitate de când am plecat), florile primite în dar de ziua mea erau la fel de frumoase ca în prima zi. Am primit o mulţime, atât de frumoase, dar trebuie să recunosc că am unul pe care îl admir în mod special, care arată ca şi cum în această clipă l-aş fi primit. Pur şi simplu e minunat. Îl voi ţine la păstrare ani mulţi, sper. :)

Buchet de trandafiri

Şi ca să nu uit e rezolvată şi cazarea în Zagreb. Deci, Croaţia, here we come in august. După ce am citit cronica lui Lulu Cremeneanu despre concertul U2 de la Barcelona din 30 iunie, cu greu voi mai răbda până în 9 august când îi voi vedea şi eu pentru prima dată live! Lulu are un talent formidabil în a relata diverse întâmplări şi a scrie reviewuri. Cu siguranţă, cartea lui îmi va rămâne mult timp de acum înainte întipărită în minte!

The Store, acum la Oradea

[articol publicat în revista 24FUN, săptămâna 3-9 iulie 2009]

Nu de puţine ori suntem puşi în situaţia de a căuta un cadou aparte pentru o zi de naştere la care suntem anunţaţi brusc că suntem invitaţi. Şi atunci întrebările de genul „Care ar fi cadoul potrivit?” nu mai contenesc. De asemenea, în cazul  în care avem de organizat diverse evenimente, nunţi, zile de naştere sau alte sărbători, băutura este una dintre principalele „probleme” cu care ne confruntăm.

Însă, de curând, în Oradea, s-a deschis un depozit de băuturi alcoolice şi non-alcoolice (şi nu numai) care poate să ofere un răspuns întrebărilor noastre legate de organizarea de evenimente, dar şi în alegerea unui cadou special. The Store şi-a deschis porţile pe 20 iunie, însă inaugurarea oficială a avut loc sâmbătă, 27 iunie, la sediul de pe Calea Clujului nr. 207. În prezenţa prietenilor, dar şi a unor personalităţi locale, managerul a prezentat oferta de produse: de la whiskey, vinuri, şampanii, cocktailuri şi până la băuturi fine datând chiar şi din anii ’40, fiind o atenţie specială pentru ocazii deosebite, la parfumuri ale unor mărci deja consacrate, dar şi trabucuri, răcoritoare sau deserturi. Astfel printre specialităţi au putut fi remarcate băuturi din colecţia Richard Hennessy, Louis XIII, Rachiu românesc din 1946, Brandy din anii 1975 sau 1985, Metaxa Grand Fine – ediţie specială – , Absint, sortimente de bere, din care şi Salitos con tequilla, vinuri de România: precum Murfatlar (încă din anii 76 şi până în anii 90), Cotnari sau Recaş. Şi mai mult, Cabernet sau cele de Segarcea îmbuteliate în sticle de 3l şi 5l (care într-adevăr au conţinutul identic cu cel de pe etichetă; de altfel, The Store sunt unici distribuitori ai acestui produs) se regăsesc şi ele. De reţinut este faptul că Segarcea, în variantele roşu şi alb, a fost premiat cu medalia de argint la Bruxelles. Vinurile provin şi din ţări precum Australia, Chile, Italia sau Franţa. Nu puteau lipsi nici şampaniile, ca Moet, a cărei sticlă este ornată cu cristale Swarowski, dar şi Armand de Brignac, îmbuteliată într-o sticlă argintie cu accesorii aurii. Nici trabucuri cubaneze ca Monte Cristo, Magnum 50 sau Cohiba şi accesorii pentru trabucuri sau ţigările de foi nu au fost lăsate deoparte.

The Store

Acestea sunt doar o parte din sortimentele oferite, restul rămân a fi descoperite. Cel mai important fapt este că în cazul în care, de exemplu, pentru un anume eveniment, cantitatea cumpărată este mai mică decât cea consumată, restul poate fi returnat celor de la The Store şi se primeşte diferenţa de bani. Şi nu în ultimul rând, preţurile sunt de prima mână.

The Store face parte din reţeaua West Palace Group, în care intră West Palace Distribution, Hotel Atlantic, West Palace Imobiliare şi Raya (laptele Raya).

“Perle” bac 2009

[sursa: www.bihoreanul.ro]

 ”Femeile rămâneau acasă în loc de bărbaţi.”

“Capitala SUA este Casa Albă.”

“Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt când a zis ‘De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu!’ dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu.”

“Zoe şi Tipătescu se iubeau pe la spate.”

“Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.”

“Împăratul avea o grădină şi în fund un măr.”

“Creierul este un organ oarecum indispensabil capului.”

“Este bine să mai şi citeşti, decât să tai frunze la câini degeaba.”

“Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o băştinoaşă.”

“În cunoscuta balada Mioriţa, sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, şi un cioban ce şochează prin prostia lui.”

“Toma Alimos era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână îşi ţinea maţele şi cu o mână se bătea cu Manea.”

“Inima este împărţită în două atricule şi două testicule.”

“Moromete plecase în excursie să vândă cerealele.”

“Antarctica este un continent alb din cauza zăpezilor care nu se mai topesc odată.”

“Eminescu este trist pentru că nu a reuşit să facă nimic în viaţa lui.”

“Viaţa albinelor e primejduită mereu de insecte ca: ţânâarul, viespea, şoarecele şi urşii care se urcă în fagi unde sunt albinele strânse în colonii şi depun miere.”

“În pădurile Amazoniei trăieşte o junglă fioroasă.”

“În nuvela La vulturi de Gala Galaction, sunt descrise aventurile unei alpiniste curajoase fugărite de turci, şi copii ei.”

“Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia. În Scrisoarea a treia se desfăşoară bătălia de la Rovinari.”

“Poemul Mioriţa circulă pe bază orală, adică nu a fost scrisă, din motive tehnice.”

“Animalele sălbatice trăiesc în pădurea zoologică.”

“Datorită faptului că Lăpuşneanu chinuia pe boieri tăindu-le nasul, urechile, mâinile, etc, el le-a devenit antipatic acestora.”

“Harap Alb era femeie se îmbrăca în alb şi semăna cu Mihaela Rădulescu.”

“La bătrâneţe împăratul naşte un fecior.”

“Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decât în scris.”

“Vitoria, pe langa calitatea de mama avea şi pe cea de tată, calitate care este mult mai dificil de îndeplinit.”

“Podul de la Drobeta Turnu-Severin, a fost construit de Apollodor din Damasc, al cărui picior se mai vede şi astazi.”

“Răscoala de la Bobâlna a început pe un deal şi s-a terminat în 1438.”

“Sahara se află aşezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezenţă statornică.”

“În “Amintiri” apare copilăria fericită a puiului de ţăran Crenguţă Ionel.”

“Magda îl iubea pe Tudor Şoimaru fără să ştie că acesta nu ştia limbi străine.”

“Agripina nu avea decât doi copii, pentru că al treilea, Păunaş, nu mai contează pentru că tot îl mânca vulturii.”

“Punctul este o linie redusă la minimum.”

“Semnele de punctuaţie explică că limba română de aceea a apărut, ca să aibă virgule şi puncte.”

« Previous entries Next Page » Next Page »